Sunt ceea ce fac în mod repetat

Sunt Ioana Revnic și am creat proiectul „Spune-mi o poveste pentru suflet”, un proiect de formare a caracterului prin intermediul poveștilor. Mottoul acestuia este „Facem bine, prin povești”.

La „Spune-mi o poveste pentru suflet”, eu și colaboratorii mei spunem povești despre bunătate, despre demnitate, despre credință, despre curaj, despre cum să faci binele ori de câte ori poți. Organizăm ateliere de povești și concursuri de creație pentru copii.

Poveștile au legătură și cu meseria mea. Am fost și educatoare, și învățătoare, sunt profesoară, iar povestitoare am devenit de când lucrez la București, la Liceul Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”, din București.

Aici, o fetiță din clasa pregătitoare mi-a dat într-o zi diploma de Profesoară de povești – un document la care țin mai mult decât diplomele mele de doctorat și de post doctorat.

Cred că toți avem nevoie de povești. Mai ales de acelea care ne amintesc că alegerea binelui este cea mai bună alegere și că poate să fie mereu făcută.

*

Am absolvit în 2001 Facultatea de Teologie Litere a Universității din Oradea. Din 2009, sunt doctor în litere, titlu obținut cu o teză despre scriitorul Ștefan Bănulescu.

În perioada 2011-2013, am urmat Şcoala postdoctorală „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”, organizată de Academia Română.

Cărți publicate: „Călătorește cu trei sfinți români” (Editura Basilica); „Dresură de lei” (interviuri cu scriitorii Alex Ştefănescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ioana Pârvulescu, Mircea Horia Simionescu, Augustin Buzura, George Bălăiţă, Nicolae Breban, Petru Popescu, Emil Brumaru, Ana Blandiana, Emil Hurezeanu, Mirela Stănciulescu, Mihai Cimpoi, Vitalie Ciobanu și alții); „Convorbiri cu Alex Ștefănescu”; „Lumea romanului românesc: 1965 – 1989”.

Am publicat zeci de articole de critică literară și interviuri cu scriitori, în reviste literare românești din România sau din Basarabia (printre care se numără „România literară”, „Literatura de azi”, „Limba română”).

Am coordonat timp de un an colecția de bibliografie școlară „Hai să citim”, de la editura Corint, îngrijindu-mă de apariția a 10 titluri din colecție. Sunt coautoarea unui manual de limba română pentru clasa a V-a, publicat la aceeași editură.

Am creat site-ul www.bunatate.ro.

*

În 2018, am inițiat „Spune-mi o poveste pentru suflet”, un proiect de educație a caracterului, prin intermediul poveștilor și, între timp, acesta s-a transformat în asociația cu același nume.

În cadrul proiectului, se organizează atât ateliere de povești susținute de povestitori și de scriitori, cât și concursuri de creație pentru copii.

Până în prezent, au avut loc aproximativ 400 de ateliere, inclusiv online, în comunități din România, Republica Moldova, Ucraina, Belgia, Anglia, Spania, Danemarca, Italia, Grecia, SUA.

Concursurile „Spune-mi o poveste pentru suflet” au început anul 2020, în luna mai și au avut 21 de ediții. Iată câteva teme ale acestora: „Născuți din inimă” (dedicat adopțiilor), „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare”, „Minunile din jurul nostru”, „Învață de la toate”, „Cealaltă Bucovină”, „Putna 1871: Serbarea tuturor românilor”, „Recu­noștință profesorului meu”. „Ce poate rugăciunea”, „Mama este începutul vieții, noi suntem continuarea ei” etc. La concursuri au participat peste 2.250 de copii din România, Republica Moldova, Ucraina, Italia, Franța, Elveția, Olanda, Belgia. 

*

Din februarie 2022, scriu pentru #ȘcoalaDeDuminicăLaBasilica, iar în vara aceluiași an, a început „Bucurie după Liturghie” – cel mai recent proiect al Asociației „Spune-mi o poveste pentru suflet”, destinat comunităților parohiale, de aceea dimensiunea catehetică a lui e importantă.

Ce rost are „Bucurie după Liturghie”?

În esență, să îi apropie de biserică pe copii și pe părinții lor.

Cum?

În primul rând, prin intermediul unor povestiri formatoare, de aceea activitățile de la „Bucurie după Liturghie” s-au desfășurat sub formă de ateliere interactive de povești pentru copii, dar cei mici au avut parte şi de activități practice, jocuri și multe surprize.

Proiectul-pilot s-a desfășurat în Parohia Poienarii Burchii, Protoieria Ploiești Sud din Arhiepiscopia Bucureștilor, unde slujește pr. Marius Curelea. Am simțit, la Poienarii Burchii, multă, multă pace. Și am descoperit oameni care vor să conlucreze.

*

Pentru mine, a spune povești înseamnă o formă de slujire și de mărturisire. Rolul cu care mă identific cel mai mult în acest moment al vieții mele este cel de mijlocitor. Sunt un om de legătură.

Îmi doresc ca prin ceea ce fac să îi aduc în pragul bisericii (și, dacă se poate, dincolo de el) pe copii, pe părinți, pe cei apropiați lor. Apoi, pe fiecare preotul îl ia de o mână; sfinții, de cealaltă. Și, ajutat astfel, fiecare om își vede de călătoria lui spre Dumnezeu.

Ioana Revnic, coordonatoarea proiectului

„Spune-mi o poveste pentru suflet” 

Citiți mai multe detalii despre proiectul SOPS: Spune-mi o poveste pentru suflet și Spune-mi o poveste pentru suflet!

Foto Robert Sandu

Vestimantație Maison Ilia și District 24