Masthead header

„Enescu mi s-a părut un zeu.”

George Călinescu – „Enescu mi s-a părut un zeu.” „Va fi fost înainte de 1916 sau după 1918? Eram oricum un adolescent. Neavând la îndemână nici Atlanticul, nici Pacificul, contemplam în fiecare după-amiază modestele ape ale lacului Cișmigiu. Atunci, într-o zi, a trecut prin preajma mea, venind dinspre strada Schitu Măgureanu, un om care m-a […]

Citeste mai departe »

„Blestemul unei lumi mânate de egoism…”

Cum era Panait Istrati?  „Bietul Panait! Oriunde mergea și, mai cu seamă, când avea de‑a face cu oameni de litere, se aștepta la o primire călduroasă. Era ca un copil mare care avea nevoie nu numai de vorbe măgulitoare, ci și de o caldă undă de simpatie. (…) Panait era de o generozitate nebună. Generos […]

Citeste mai departe »

august 10, 2019 - 22:15

Ioana Revnic - La ce viață a dus Panait Istrati, nu-i de mirare că gândea așa.
Mulțumiri pentru comentariu.

august 10, 2019 - 21:27

Maria Istoc - Induiosator, frumos si desigur cu un simbure de adevar. La prima citire am putea crede ca avem de-a face cu un frustrat dar dincolo de prima citire e un om de o simtire deosebita. Merci

Întoarcerea autorului

Un fel de anticar, fost profesor de estetică. O adolescentă visătoare. Scriitori. Redactori de carte. Un negustor de cărți. Artiști… Ce au în comun aceste personaje din Zilele de după Oreste*, cea mai recentă carte a lui Vitalie Ciobanu? Fiecare trăiește „o existență prin procură”. Fiecare are de gestionat o scindare interioară. Iar acest moment […]

Citeste mai departe »

Unde sunt cavalerii de altădată?

O stație de metrou. Un adolescent și o adolescentă care par a se întoarce de la o petrecere. Sunt – amândoi – elegant îmbrăcați. Băiatul are în mâna stângă sandalele cu toc de 12 centimetri ale fetei. Iar aceasta poartă, în picioare, pantofii lui (cu două-trei numere mai mari). El stă în șosete, pe peron. […]

Citeste mai departe »

L i k e   u s !