Dacă vrei sa schimbi lumea, du-te acasă, iubește-ți familia, ascultă-i poveștile și spune-le mai departe.

~ Familii de poveste ~

Viața este frumusețe. Să ne bucurăm!

  De fiecare dată când îi ofer mamei un dar, de ziua ei sau cu altă ocazie, mama îmi spune: „Îți mulțumesc, dragul meu! Tu ești primăvara mea, tu ești darul meu! Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi te-a dat.”   Așadar, am venit de la Dumnezeu. El [...]

Simple povești sau Legături niciodată rupte

  Toată viața mea mi-a plăcut să ascult poveștile oamenilor, să dezleg gestul ritual sau senzațional din mrejele poveștii. Mama îmi povestea din viața ei: cum a plecat din sat la 17 ani, făcuse doar patru clase primare - dar ce clase! Știa tabla înmulțirii și a împărțirii [...]

Bunica, soldatul rus, o cloșcă, un pistol

Bunica mea Maria, mama tatălui meu, rămăsese la sfârșitul războiului cu patru din cinci copii, cu un soț și cu o cloșcă. Unul dintre copii îi murise de holeră. Iar animalele din gospodărie – de nu știu ce boală. Toate lucrurile cu care urma să înceapă o nouă [...]

Mihai Viteazul, strămoşul meu

Bunica mea mi-a povestit, la o masă în familie, despre strămoşul meu, Mihai Viteazul. Acesta a avut o ibovnică, pe nume Floarea cu care a avut un copil. Acestuia i se spunea Floroiu şi a primit din partea tatălui său, Mihai Viteazul, un zapis prin care era scutit [...]

Mihai Șora: „Primul meu gând merge spre Tata…”

Tatăl meu: român ortodox născut în anul 1889, în satul Feneriș din Bihor.  Într-o zi, învățătorul satului i-a spus bunicului meu, Teodor: „Măi, Toadii, pruncu’ ista dă-l la școală!“. Iar bătrânul a ascultat sfatul învățătorului.  Tata a făcut liceul din Beiuș, singurul liceu în limba română din [...]

Când mă privește, simt cum mă umplu de fericire…

Aș fi vrut să scriu despre străbunicul meu care a luptat în război, dar a murit de mult și nu am informații destule. Sau despre bunicul meu, care a lucrat toată viața în armată, având gradul de colonel. Aleg însă azi să scriu despre mama mea, Simona, deoarece [...]

Ce va vrea Dumnezeu…

„Ce va vrea Dumnezeu, Ecaterină!” Cu acest gând a plecat la război stră-străbunicul meu, Ilie Simion. Iar acestea au fost ultimele cuvinte pe care soția și fiica sa de trei ani (bunica mamei mele) le-au auzit de la el . Stră-străbunicul meu a fost recrutat în anul 1916 [...]

Jurnal de front

Undeva la marginea Bucureștiului, cel mai gălăgios și, totodată, cel mai plin de viață oraș din țară, la fereastra de la etajul unei case proaspăt renovate, stă o femeie în vârstă peste al cărui chip se vede trecerea neiertătoare a timpului. Aceasta privește cu o sclipire de teamă [...]

Soldații de la ,,Doi Coceni” trec Oltul

Îl chema Nistor Barbu. Era bunicul bunicului meu. Comandantul lui era colonelul Traian Moșoiu, devenit general și conducător al armatelor române. Nistor Barbu era caporal transmisionist al regimentului 2 Vâlcea, regiment alintat în glumă Doi Coceni. El a participat la Primul Război Mondial (războiul de întregire a neamului), [...]

Călătoarea. Învingătoarea

Vara anului 1930. Ora cinci dimineața. Într-un sat din partea stângă a Nistrului, Mălăiești, domnește liniștea. Mai e puțin și răsare soarele. Dintr-o dată, un sunet puternic de mașina se aude. Toate luminile de la case se aprind, iar oamenii ies să vadă ce se întâmplă. * Străbunica [...]

Bombonica

Cea mai frumoasă amintire care îmi vine în minte acum este cu bunica mea. Îmi amintesc cum, într-o zi caldă de vară, după ce m-am lovit la picior jucându-mă cu prietenii mei, bunica mi-a curățat rana și m-a pansat, alinându-mi durerea cum numai ea știa să o facă, [...]