Dacă vrei sa schimbi lumea, du-te acasă, iubește-ți familia, ascultă-i poveștile și spune-le mai departe.

~ Familii de poveste ~

Mihai Viteazul, strămoşul meu

Bunica mea mi-a povestit, la o masă în familie, despre strămoşul meu, Mihai Viteazul. Acesta a avut o ibovnică, pe nume Floarea cu care a avut un copil. Acestuia i se spunea Floroiu şi a primit din partea tatălui său, Mihai Viteazul, un zapis prin care era scutit [...]

Mihai Șora: „Primul meu gând merge spre Tata…”

Tatăl meu: român ortodox născut în anul 1889, în satul Feneriș din Bihor.  Într-o zi, învățătorul satului i-a spus bunicului meu, Teodor: „Măi, Toadii, pruncu’ ista dă-l la școală!“. Iar bătrânul a ascultat sfatul învățătorului.  Tata a făcut liceul din Beiuș, singurul liceu în limba română din părțile [...]

Când mă privește, simt cum mă umplu de fericire…

Aș fi vrut să scriu despre străbunicul meu care a luptat în război, dar a murit de mult și nu am informații destule. Sau despre bunicul meu, care a lucrat toată viața în armată, având gradul de colonel. Aleg însă azi să scriu despre mama mea, Simona, deoarece [...]

Ce va vrea Dumnezeu…

„Ce va vrea Dumnezeu, Ecaterină!” Cu acest gând a plecat la război stră-străbunicul meu, Ilie Simion. Iar acestea au fost ultimele cuvinte pe care soția și fiica sa de trei ani (bunica mamei mele) le-au auzit de la el . Stră-străbunicul meu a fost recrutat în anul 1916 [...]

Jurnal de front

Undeva la marginea Bucureștiului, cel mai gălăgios și, totodată, cel mai plin de viață oraș din țară, la fereastra de la etajul unei case proaspăt renovate, stă o femeie în vârstă peste al cărui chip se vede trecerea neiertătoare a timpului. Aceasta privește cu o sclipire de teamă [...]

Soldații de la ,,Doi Coceni” trec Oltul

Îl chema Nistor Barbu. Era bunicul bunicului meu. Comandantul lui era colonelul Traian Moșoiu, devenit general și conducător al armatelor române. Nistor Barbu era caporal transmisionist al regimentului 2 Vâlcea, regiment alintat în glumă Doi Coceni. El a participat la Primul Război Mondial (războiul de întregire a neamului), [...]

Călătoarea. Învingătoarea

Vara anului 1930. Ora cinci dimineața. Într-un sat din partea stângă a Nistrului, Mălăiești, domnește liniștea. Mai e puțin și răsare soarele. Dintr-o dată, un sunet puternic de mașina se aude. Toate luminile de la case se aprind, iar oamenii ies să vadă ce se întâmplă. * Străbunica [...]

Bombonica

Cea mai frumoasă amintire care îmi vine în minte acum este cu bunica mea. Îmi amintesc cum, într-o zi caldă de vară, după ce m-am lovit la picior jucându-mă cu prietenii mei, bunica mi-a curățat rana și m-a pansat, alinându-mi durerea cum numai ea știa să o facă, [...]

Tatăl meu

Un om complex, greu de definit printr-un singur cuvânt. Poate chiar un om al contrastelor, înțeles în fel și chip de către cei din jurul lui. Un bărbat care făcea multe, incredibil de multe, deși aparent era comod și greu de scos din tabieturile lui. S-a născut într-un [...]

Eu și tatăl meu

Nu ştiu ce m-a făcut să-mi pierd dezinvoltura cu care izbuteam, în copilărie, să îi spun tatălui meu tot ce-mi trecea prin minte. Acum, când vorbim la telefon, conversaţiile noastre nu durează niciodată (nici când ne certăm) mai mult de 3 minute. Dacă mă enervez, inventez un pretext [...]

Am viața mea

Odată, am citit o poveste cu o prințesă. Aceasta avea o nașă cu puteri magice, care a ocrotit-o de când s-a născut, care a ajutat-o și a sfătuit-o în momentele cele mai importante din viața ei. Cred că și nașa mea are puteri miraculoase. Când cântă, îmi pare [...]

Bunicul fetei care fotografia îngeri

Mi-a rămas în minte următoarea poveste pe care am citit-o zilele trecute, la școală: Un om avea un fecior neascultător cum e fierea. Lenea curgea pe el, în timp ce cu traiul uşor era frate de cruce. Doar de blestemăţii şi rele era bun. Tătâne-său  nu-l bătu, cum [...]