🌿- Leapădă-te de credința ta! Căsătorește-te cu mine! i-a cerut tânărului Ioan stăpâna sa de neam turc. Acum, eşti în puterea mea! Fiindcă mi-ai ucis bărbatul, îi vei lua locul şi-mi vei fi soț. Din rob te voi face om liber, iar din sărac – bogat. Privește aurul şi argintul din jur, mătăsurile, pietrele scumpe: toate pot fi ale tale! Dar pentru asta, trebuie să devii musulman. Lasă-l pe Hristos!
– Nu voi face așa ceva! a zis el. Nu voi renunța la curăția sufletului și a trupului meu.
🌿🌿🌿
🌿Ioan era creștin. Se născuse în jurul anului 1644 în Țara Românească numită pe-atunci Valahia și căzuse în robia turcească la 15 ani. Pe drumul dinspre Valahia înspre Constantinopol, un turc atras de frumusețea lui l-a cumpărat, cu gândul de a-l folosi pentru a-și satisface poftele trupești.
🌿Băiatul i s-a opus, chit că stăpânul lui invoca drepturile absolute pe care le avea asupra sa :
– Te-am cumpărat cu aur și fac cu tine ce vreau! i-a strigat turcul. Sunt stăpânul tău!
– Stăpânul meu este Hristos, i-a amintit Ioan. El m-a răscumpărat cu sângele Lui și face cu mine ce trebuie!
Dar bărbatul s-a încăpățânat să se apropie de Ioan, forțându-l să îi cedeze și, ca să scape, adolescentul l-a ucis.
🌿Când și-au dat seama ce se întâmplase, ceilalți păgâni l-au legat cu lanțuri, l-au dus la sultan, iar acesta l-a trimis la judecată.
🌿Ioan nu și-a negat nicio clipă fapta, nici nu a cerut îndurare, ci a explicat de fiecare dată, cu demnitate, de ce a săvârșit crima. Până la urmă, a devenit proprietatea soției celui omorât. Femeia s-a îndrăgostit de el, drept care i-a cerut să renunțe la credință și să îi fie soț.
🌿Trecuseră mai bine de doi ani de când ea insista să-i accepte propunerea.
Acum el o asculta, a câta oară?, spunându-i aceleași lucruri și se întreba cât va mai fi în stare să nu-i cedeze?!
🌿Ioan a început să se roage, ca să aibă puterea de a-și păstra credința în care se născuse și crescuse. După aceea, și-a amintit de locurile natale de unde fusese luat rob. Și-a amintit de părinții săi care îl duseseră la biserică și îl învățaseră să-și facă cruce. De cum le povestise preotul despre Iosif din Vechiul Testament, ademenit de soția dregătorului egiptean Putifar, dar care rezistase tuturor tentațiilor… Gândurile și rugăciunile i-au dat tărie.
🌿Când stăpâna lui s-a convins că toate insistențele sale sunt în zadar, l-a dat pe mâna mai marelui cetății să-l pedepsească pentru nesupunere, iar respectivul l-a aruncat în închisoare. Aici, a fost torturat, dar a rămas neclintit în credință. În tot acest timp, văduva îl vizita, ca să-l determine să se răzgândească măcar în al doisprezecelea ceas!
🌿Nici suferințele, nici promisiunile femeii, nici perspectiva morții nu l-au înduplecat pe curajosul tânăr, așa că, până la urmă, a fost condamnat la moarte și spânzurat, în 12 mai 1662. Avea 18 ani.
🌿Nu se știe ce s-a întâmplat cu trupul mucenicului. Probabil că a fost aruncat în Bosfor ori a fost îngropat de creștini, în apropiere de Istanbul. Știm însă că el a devenit sfânt și se numește Ioan Valahul.
🌿Istoria vieții sale nu ar fi ajuns până la noi, dacă nu ar fi existat un învățat grec, Ioan Cariofil, contemporan cu el, care a consemnat aceste întâmplări. Peste aproximativ o sută de ani scrierea sa a fost tipărită la Veneţia, de Sfântul Nicodim Aghioritul, iar după aproape 300 de ani de la moarte, Sfântul Ioan Valahul a fost trecut în rândul sfinților români.
🌿🌿🌿
🌿Pentru mine, tăria de caracter a Sfântului Ioan Valahul este uimitoare. Îmi vine să spun că forța sa interioară e aproape neverosimilă, ținând cont de vârsta pe care o avea. Fusese obligat să plece de acasă când abia ieșise din copilărie și își trăise adolescența expus tentațiilor. Mă întreb câți dintre adolescenții de azi ar rezista presiunii, în situații (de altă natură, dar) tot atât de apăsătoare precum cele în care a fost pus Sfântul Ioan Valahul.
🌿Viața Sfântului Ioan Valahul arată că păstrarea integrității nu rămâne nerăsplătită. În ochii multora, a rămâne corect, în ciuda dificultăților de orice fel, poate fi ceva inutil sau lipsit de pragmatism. Nu și în ochii lui Dumnezeu!
✍ Text de Ioana Revnic, coordonatoarea proiectului Spune-mi o poveste pentru suflet
1 comentariu