AȚI AUZIT VREODATĂ DE SFÂNTUL BRETANION?
A fost primul episcop de pe teritoriul țării noastre: cel puțin așa sugerează mărturiile istorice care au rămas despre el și care îl descriu ca fiind un barbat renumit pentru virtuțile sale, curajos și demn. A apărat credința creștină într-o vreme în care circulau tot felul de interpretări greșite ale acesteia, numite erezii.
Originar din Cappadocia (o regiune din Turcia de azi), Sfântul Bretanion a fost episcop în Dobrogea, la Tomis (adică în Constanța zilelor noastre), între anii 360 și 381. De-a lungul vieții, a avut o legătură strânsă cu Sfântul Vasile cel Mare.
CUM AU COLABORAT CEI DOI?
După analize atente ale scrisorilor Sfântului Vasile, cei mai mulți cercetători au ajuns la concluzia că Sfântul Bretanion a fost ucenicul lui și că lui Bretanion i-a adresat Sfântul Vasile două epistole.
Un moment important ale colaborării lor a fost trimiterea moaștelor Sfântului Sava Gotul în Cappadocia.
Sfântul Sava a fost unul dintre primii martiri ai creștinismului din spațiul românesc. El a fost aruncat în răul Buzău și ucis, pentru că a refuzat să se închine idolilor. Atunci, Episcopul Bretanion a avut grijă ca moaștele să fie recuperate și trimise în siguranță în Cappadocia. Tot el a consemnat povestea suferințelor Sfântului Sava (într-un document numit act martiric), astfel încât întreaga lume creștină să știe, peste ani, prin ce a trecut acesta.
Sfântul Vasile i-a mulțumit ucenicului său și l-a asemănat cu un grădinar care avea grijă de sufletele oamenilor. L-a mai comparat și cu „o creangă înflorită, din rădăcină nobilă” care aduce roade bune, în „țara îndepărtată” în care se stabilise.
A MAI FĂCUT SFÂNTUL BRETANION CEVA IMPORTANT?
Pe vremea sa, erezia arianismului tulbura lumea creștină. Aceasta nega dumnezeirea lui Hristos, care nu era considerat Dumnezeu, ci doar cea mai înaltă creație a Lui.
Învățătura contrazicea credința conform căreia Fiul este de o ființă cu Tatăl, idee afirmată și clarificată de către mai marii bisericii creștine, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea.
Împăratul Valens, un susținător al arianismului, a încercat să îl impună și la Tomis. Cum anume? Nici mai mult nici mai puțin, a venit în biserica lui Bretanion și i-a cerut să slujească alături de arieni.
Bretanion a refuzat, reafirmând învățăturile Sinodului de la Niceea. „Nu voi renunța la adevărul despre Dumnezeu!” a spus episcopul, după care i-a întors spatele și a mers la altă biserică, urmat de credincioși.
Gestul său și reacția oamenilor l-au înfuriat la culme pe împărat, care a decis ca ierarhul să fie exilat. Porunca sa a fost dusă la îndeplinire, dar creștinii din Tomis au ripostat și împăratul a fost nevoit să li-l redea pe episcop.
DE CE AM SCRIS DESPRE SFÂNTUL BRETANION, ÎN ANUL CENTENAR AL PATRIARHIEI?
Biserica Ortodoxă Română de azi își are rădăcinile în eforturile unor oameni ca Sfântul Bretanion, care au plantat semințele credinței în inimile stră-strămoșilor noștri.
Faptele lui sunt un reper pentru orice lider religios.
Într-o epocă în care împăratul avea o autoritate imensă, Bretanion nu s-a lăsat intimidat de un conducător care promova o doctrină greșită și a afirmat adevărurile de credință, deși știa că urmează să fie pedepsit.
A fost un om integru, iar credincioșii pe care îi păstorea au văzut asta, l-au îndrăgit și l-au urmat. Iar când a fost exilat, și-au unit glasurile și l-au înduplecat pe Valens să îl cheme înapoi. Dragostea și loialitatea față de păstorul lor au învins orgoliul unui conducător care voia cu tot dinadinsul să impună o concepție eronată despre Fiul lui Dumnezeu.
Sfântul Bretanion e sărbătorit în 25 ianuarie.
În cinstea lui, a fost construită – acum mai bine de 20 de ani – Mănăstirea „Sfântul Bretanion”, aflată în localitatea 23 August, din Dobrogea.
Așa cum Sfântul Bretanion a fost o lumină pentru Dobrogea, și noi putem fi lumini pentru cei din jurul nostru!
Text de Ioana Revnic, coordonatoarea proiectului Spune-mi o poveste pentru suflet
