Contextul contribuie la înțelegerea unei povești și la stabilirea unei conexiuni între ascultători și povestitori: în funcție de locul și de momentul în care se spune o poveste, primii se pot conecta mai ușor la ceea ce ascultă.
Impactul poveștii poate fi potențat de contextul potrivit, cadrul însuși poate deveni un personaj în narațiunea ascultată. Sunetele, culorile, mirosurile din jur pot influența receptarea poveștii.
„Locul și momentul în care povestești sunt importante și pentru ascultători, și pentru povestitor, dar nu cred că sunt esențiale. Contează mai mult legăturile care se nasc între povestitor și ascultători, emoția momentului și ceea ce se transmite prin povești. Cred că poți să spui povești oriunde. Depinde ce și cum povestești. Mă gândesc la locurile mai puțin convenționale și la momentele în care am spus povești. Am spus povești în spital, la patul unor copii bolnavi de cancer. I-am vorbit despre un sfânt drag mie unui ofițer care însoțea un fost președinte al țării, la biserica unde mă aflam eu în acel moment. Am povestit viața aceluiași sfânt în fața ușii blocate a unui lift, așteptând să vină echipa de intervenție și să elibereze o persoană care rămăsese captivă acolo și care începea să intre în panică.
În sfârșit, dacă mă întrebați care este locul ideal în care să asculți o poveste, aș răspunde: brațele părinților”, spune Ioana Revnic.
Mai multe informații în articolul Poveștile – o formă de educație a copiilor.
Articol de Ștefania Coșuleanu, pentru Ziarul Lumina
