Viața nu are sens pentru o familie fără copii. De aceea, neavând copii, am decis să adoptăm unul.
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am găsit-o pe micuța blondă ai cărei ochi albaștri așteptau mângâiere și care a devenit fiica noastră.
M-a îmbrățișat la prima întâlnire și mi-a spus „mama”, o bucurie ce nu se poate compara cu nimic altceva.
Nici tata nu a fost privat de această bucurie: când mergeau pe stradă, micuța le spunea trecătorilor „Nenea, uite-l pe tăticul meu!” Culmea fericirii!
I-am dăruit iubirea care i-a lipsit. Ea ne-a dăruit mai mult: nepotul cu ochi albaștri, după care suntem topiți.
Ne-am condus în viață după ceea ce ne spunea mama și bunica, femei cu frica de Dumnezeu: dacă nu dai, nu primești; dacă nu-i faci fericiți pe alții, nici tu nu vei fi fericit.
Îi mulțumim Bunului Dumnezeu pentru că am reușit să o facem fericită și-l rugăm să o ocrotească și după ce noi vom trece la cele veșnice.
Din inimă pentru inimă,
Familia Perșa
*
Mulțumim pentru această mărturie emoționantă, dăruită nouă în cadrul concursului Născuți din inimă. Răsfoiți albumul realizat cu acest prilej, ca să aflați atât ce gândesc copiii despre adopție, cât și alte mărturii ale părinților adoptivi. Albumul poate fi vizualizat și în format fullscreen de la ACEST LINK. (Echipa SOPS)
