Cleopatra Căbuz: „Poveștile sunt un excepțional simulator de viață”

„Bună ziua, eu sunt buni Cleo.

Împreună cu Ioan și Veronica, nepoții mei mai mari, citim povești când și pe unde apucăm – în mașină, în parc, la culcare.

În ordinea importanței, sunt bunică, mamă, inginer electronist, manager într-o companie multinațională, cadru universitar.

Am avut norocul să trăiesc în multe locuri din lume – din Japonia până în Statele Unite. În toate țările prin care am trecut m-a interesat în mod deosebit cum se formează oamenii, cum se educă copiii.

Fiecare societate are modul ei de a-și crește tinerii și a le insufla valorile pe care le consideră importante. Și cât de diferite sunt aceste valori și moduri de formare!!!

Japonia, țară de la Soare Răsare – o țară foarte aglomerată, lovită de dezastre naturale și fără nici un fel de resurse naturale – își formează oameni care își respectă vecinul mai mult decât pe sine însuși. Acolo, muncă este principala îndatorire a omului. Cinstea și corectitudinea sunt valori capitale.

În SUA pe de altă parte, cu o densitate a populației de zece ori mai mică decât în Japonia, cu resurse naturale enorme, spiritul competitiv, întreprinzător este cel mai important.
Pasiunea pentru formarea tinerilor a fost un fir roșu al carierei mele și mă emoționez de fiecare dată când, de ziua mea sau de ziua femeii, primesc mesaje de la oameni din România, India, China, Anglia sau Statele Unite, care nu uită influența pe care am avut-o în viață lor.

De ce suntem aici? Pentru că ne preocupă pregătirea copiilor pentru o viață care este tot mai complicată din punct de vedere emoțional și intelectual.

Copiii în cea mai mare parte, nu se mai confruntă cu lipsa de mâncare, de lumină sau căldură. Dar se confruntă cu un mediu profesional foarte competitiv și complex, unde 1+1 trebuie să facă 5, căci fiecare trebuie să amplifice contribuția celuilalt; se confruntă cu societăți eterogene, cu oameni care arată altfel, au alte sisteme de valori, alte credințe, alte aspirații; se confruntă cu un foarte intruziv și agresiv mediu online de care trebuie să știe cum să se apere, mai ceva decât de balaurul cu șapte capete!!!

Întrebarea este cum îi ajutăm pe copii să devină oameni fericiți și responsabili și să înflorească în vremurile ce vor veni?

Cum îi învățăm să viseze și să își împlinească visurile, să respecte munca și să fie oameni ai cetății?

Ca inginer ce sunt, aș spune că poveștile sunt un excepțional simulator de viață.

Ele au puterea de a crea impresii și emoții puternice, care vor sta toată viața cu cei ce le citesc.

Ele ne aduc în față eroi și caractere pe care nu avem ocazia să le întâlnim în mod curent.

Viață de zi cu zi a unei familii este, de cele mai multe ori, dominată de probleme logistice și tactice, de tipul – cumpărături, gătit, făcut teme, făcut curat, spălat etc.

Nu este foarte mult timp de visat, de vorbit despre idealuri și despre eroi, de vorbit despre pilde transmise în familie de la bunici și străbunici. Timpul la gură sobei a dispărut din familii în favoarea desenelor animate, a TikTokului sau a vizitelor la Mall.

Inițiativa voastră de a readuce poveștile, eroii, pildele și emoțiile în viață de familie este un colac de salvare pentru minte și suflet.
Cu mass media dominate de frivolitate, copiilor le lipsesc modelele către care să aspire.

Poveștile oferă modele de curaj, de iscusința, de generozitate și dăruire. Aplaud inițiativa voastră și felicit pe cei pe care îi onorați în această gală.”

***

Doamna Cleopatra Căbuz este membru al Academiei Naționale de Inginerie din SUA, fost Vicepreședinte Honeywell și este cetățean de onoare al Municipiului Suceava.

Discurs susținut în cadrul Galei Concursului „Amintiri din burtica mamei”, 26 aprilie 2024, eveniment la care a participat în calitate de invitat special