UN DAR CIUDAT
🌿 – Stai!!! m-a oprit prietena mea din Belgia, înainte să ies pe ușă, ia asta! Și mi-a îndesat în mână o cruce pe care tocmai o luase de pe perete. Am pus crucea în poșetă, i-am mulțumit prietenei mele și am sărit din pragul casei direct în mașina care urma să mă ducă la aeroport.
🌿 Abia acolo, în așteptarea îmbarcării, m-am uitat atentă la darul primit. Nu mai văzusem o asemenea cruce. Era făcută din două bucăți cilindrice de lemn, închise la culoare: păreau două crengi dintr-un copac. Brațele crucii nu erau drepte, cum le știam eu, ci curbate ușor în jos. O sfoară era înfășurată la mijloc, unde cele două brațe se suprapuneau peste bățul vertical. Ce cruce mai e și asta?! m-am întrebat.
🌿 I-am făcut o poză, am căutat pe internet și am găsit răspunsul: era crucea Sintei Nina! Cine era această sfântă de care nu auzisem niciodată?
NĂSCUTĂ ÎNTR-O FAMILIE CREDINCIOASĂ
🌿 Sfânta Nina este luminătoarea Georgiei, pentru că i-a încreștinat pe georgieni și este considerată întocmai cu Apostolii care au propovăduit Evanghelia în lume. Ea s-a născut în Capadocia (în Turcia de azi), la sfârșitul secolului al III-lea și a fost rudă cu Sfântul Gheorghe, mai exact – verișoara lui.
🌿 Părinții ei, Zabulon și Suzana, au fost amândoi capadocieni creștini.
Zabulon a plecat din locurile natale la Roma, unde a ajuns comandant în armată, în timpul împăratului Maximian. I-a condus pe romani într-o luptă cu francii, pe care i-a înfrânt. Soldații romani au fost răsplătiți pentru victorie, pe când conducătorii răsculaților au fost prinși și condamnați de Maximian la moarte. Prizonierii au aflat că Zabulon e creștin și i-au cerut să îi boteze, înainte de a-și primi pedeapsa capitală. Bărbatul nu doar că a acceptat, ci i-a și salvat, înduplecându-l pe Maximian să îi lase pe prizonieri în grija lui.
🌿 Atunci, cei salvați l-au luat cu ei pe Zabulon, să predice creștinismul în țara lor, ceea ce a și făcut. După asta, el a plecat să se închine la locurile sfinte. La Ierusalim a cunoscut-o pe Suzana – o tânără orfană, care era sora episcopului cetății. (Cei doi frați se stabiliseră în orașul sfânt când rămăseseră fără părinți.) Cu binecuvântarea ierarhului, Zabulon și Suzana s-au căsătorit, după care s-au mutat în Capadocia.
🌿 Într-o astfel de familie a venit pe lume Sfânta Nina. A fost singura fiică a lui Zabulon și a Suzanei și a fost crescută de cei doi în credința pentru Dumnezeu. Când fata a împlinit 12 ani, părinții au vândut totul și au mers din nou la Ierusalim. Acolo, Zabulon a decis să devină pustnic; Suzana a primit de la fratele ei ascultarea de a avea grijă de săraci și de bolnavi; și Nina a fost dată în grija călugăriței Niofora, care o educase și pe mama sa.
Niofora i-a vorbit fetei de multe ori despre Iisus.
DE CE A MERS SFÂNTA NINA DIN IERUSALIM ÎN GEORGIA?
🌿 Cele două citeau în Evanghelie deseori despre răstignirea Mântuitorului. De fiecare dată, momentul în care soldații romani trăgeau la sorți cămașa lui Hristos o tulbura pe Nina. Și tot de fiecare dată fata se întreba: Oare unde se află acum cămașa Domnului? Ce s-a întâmplat cu ea?
🌿 Într-o zi, Niofora i-a povestit ce se știa despre asta.
– Cămașa, i-a explicat călugărița, e în cetatea Mțheta, din Iviria, unde a fost dusă de rabinul orașului. Acesta a luat-o de la soldatul care o câștigase la sorți, lângă cruce.
Niofora i-a mai spus că locuitorii Iviriei sunt toți păgâni.
🌿 Din acea clipă, sfânta Nina s-a rugat Maicii Domnului să o ajute să meargă în Iviria, să se închine cămășii lui Hristos. Într-o noapte, a visat că Fecioara Maria îi îndeplinea dorința.
– În Iviria vei și predica Evanghelia, i-a mai spus Maica Domnului.
– Cum o să fac?! s-a mirat fecioara. Eu sunt neajutorată, sarcina asta e peste puterile mele…
Maica Domnului a întins mâna, a rupt două mlădițe din vița-de-vie crescută în apropierea chiliei Sfintei Nina și a împletit o cruce. I-a dat-o fetei și i-a spus că aceasta o va apăra. Mai mult, cu puterea ei va aduce credința în Hristos oriunde va merge.
🌿 Când s-a trezit din somn, Sfânta Nina avea în mâini darul Maicii Domnului. Brațele crucii nu erau drepte, ci lăsate ușor în jos. Fecioara și-a tăiat o șuviță de păr și a înfășurat-o în locul în care cele două brațe se țineau de lemnul vertical.
🌿 La scurtă vreme, Sfânta Nina a plecat spre Iviria (adică spre Georgia de azi).
Odată ajunsă în Mțheta, pe mulți locuitori care se închinau idolilor i-a adus la dreapta credință și a făcut multe minuni cu ajutorul crucii de la Maica Domnului.
MIRACOLE ȘI CONVERTIRI
🌿 Primii georgieni convertiți au fost grădinarul regal din Mțheta și soția sa. Cei doi au găzduit-o pe sfântă, construindu-i în colțul grădinii împărătești o chilie.
Într-o noapte, sfintei i s-a arătat în vis un bărbat care i-a explicat că în mijlocul grădinii e un cedru. A îndemnat-o să sape la rădăcina lui, să ia pământ de sub vlăstarul care crescuse acolo și să îl dea gazdelor să îl mănânce. După un timp, în familie a venit pe lume un băiat. Apoi s-au mai născut câteva fete. Părinții și-au dat seama că Dumnezeu a ascultat rugăciunile Sfintei Nina, I-au mulțumit și, drept recunoștință, au devenit creștini.
🌿 🌿 🌿
🌿 Altădată, la sfântă a venit o mamă cu un fiu muribund, deznădăjduită că nimeni nu-i mai dădea nicio șansă băiatului. Sfânta Nina l-a luat, l-a așezat în patul ei, s-a rugat, l-a atins cu crucea și i l-a înapoiat mamei – vindecat. Acea femeie crezuse până atunci în zei, dar a devenit creștină, dându-și seama ce putere are Dumnezeu.
🌿 🌿 🌿
🌿 Regii din Mțheta, Mirian și Nana, erau și ei idolatri, însă Dumnezeu avea să le schimbe inimile.
🌿 Într-o zi, regina s-a îmbolnăvit grav. Pentru că doctorii nu puteau să-i facă nimic, la patul bolnavei a fost chemată Sfânta Nina. Doar rugăciunile ei o mai puteau salva! Sfânta Nina nu a vrut să vină la palat, ci a chemat-o pe Nana la ea.
🌿 Nana a fost dusă cu o targă la căsuța sfintei, care a îngenuncheat lângă ea și s-a rugat. A luat crucea, a atins-o de capul, de umerii și de picioarele suferindei și pe loc regina s-a însănătoșit. Aceasta i-a mulțumit binefăcătoarei sale, s-a întors acasă, i-a povestit regelui Mirian minunea și i-a mărturisit că Dumnezeul Ninei este singurul adevărat.
🌿 Dar soțul ei nici nu voia să audă de Dumnezeu.
Până în ziua în care a plecat cu alaiul său la vânătoare. Pe neașteptate, a izbucnit o furtună. Speriați de tunete, supușii au fugit de lângă Mirian care a rămas singur în mijlocul vijeliei. S-a mai întâmplat încă ceva: fulgerele l-au orbit pe rege. Neștiind ce altceva să facă, a început să se roage zeilor, dar nu a primit niciun ajutor de la ei. Până la urmă, a strigat:
– Dumnezeule al Ninei, ia întunericul de pe ochii mei! Ajută-mă, căci Te voi mărturisi mereu și voi slăvi numele Tău!
Nu a terminat bine de rostit rugăciunea, că vijelia s-a oprit și totul în jurul lui s-a luminat.
– Dumnezeule al Ninei, zicea Mirian, Tu ești singurul Dumnezeu adevărat. Simt mila Ta, simt apropierea Ta, simt mângâierea Ta!
Iar în timp ce se întorcea în oraș, regele repeta:
– Slăviți-L toți pe Dumnezeul Ninei, pe Hristos!
Odată ajuns în Mțheta, Mirian s-a dus direct la chilia sfintei și a căzut la picioarele ei, rugând-o să îl învețe cum să Îl mărturisească și să Îl propovăduiască pe Hristos.
De atunci, nu a mai ieșit din cuvântul Sfintei Nina.
A GĂSIT SFÂNTA NINA CĂMAȘA LUI IISUS?
🌿 Nimeni nu știa sigur unde era sfântul odor în căutarea căruia pornise Sfânta Nina. Mai marele sinagogii din Mțheta, convertit și el, i-a povestit sfintei odată că aceasta s-ar găsi în grădina regală, aproape de locul în care creștea acum cedrul.
🌿 Regele a decis să taie arborele, ca să construiască o biserică și, cu rugăciunile Sfintei Nina, aceasta a fost ridicată. Ramurile cedrului au devenit pilonii așezământului; trunchiul a fost pus în mijloc, de un înger; iar de la rădăcina copacului, a început să curgă mir care vindeca mulți bolnavi.
🌿 Cămașa Mântuitorului nu a fost găsită. Sfânta Nina nu s-a mai închinat la ea, dar pe locul în care s-ar fi aflat a apărut un lăcaș de închinare, pentru toți oamenii: prima biserică din Georgia. Aceasta a fost numită Svetițhoveli (Stâlpul de viață făcător), există și azi, însă într-o formă refăcută.
CE S-A MAI ÎNTÂMPLAT CU CRUCEA SFINTEI NINA?
🌿 Sfânta Nina a plecat din această lume în 14 ianuarie 335, la 67 de ani.
Crucea Sfintei Nina a rămas în grija lui Mirian și-a fost moștenită de regii care i-au urmat.
Până în anul 458 a fost păstrată în Mțheta, apoi a fost trimisă în Armenia, să scape de prigoana unor conducători idolatri. După un timp, a revenit în Georgia. Prin secolul al XVIII-lea, o scurtă vreme a fost dusă în Rusia, dar astăzi, crucea se păstrează în Catedrala Sioni din Tbilisi.
🌿 🌿 🌿
🌿 Eu am pierdut toamna trecută crucea Sfintei Nina, primită de la prietena mea din Belgia.
Anul acesta, de onomastica mea, curierul mi-a adus un pachet. L-am deschis și înăuntru am descoperit: o nouă cruce a Sfintei Nina, o carte despre sfântă și icoana care însoțește textul meu. Am sunat-o pe prietena mea, să îi mulțumesc pentru surpriză. Mi-a spus că nu știe despre ce e vorba, după care a continuat cu urările de început de an.
✍Text de Ioana REVNIC, coordonatoarea proiectului „Spune-mi o poveste pentru suflet”
