Mama! Cuvânt compus doar din două silabe, dar cel mai des folosit din tot vocabularul limbii române. Utilizat de toți și la durere și la bucurie.

 

Eu îmi iubesc foarte mult mama. Ea este totul. Ea îmi vrea tot binele. Cred că din acest motiv nu a plecat peste hotare așa cum au făcut foarte multe mame ale colegilor mei, ba mai mult, din toată țara. Mi-i frică să mă gândesc cum aș fi fost dacă mama nu era alături atunci când am obținut prima medalie la competiția de dans sportiv Codreanca. (În școala mea a activat o perioadă cercul de dans sportiv, cunoscut în toată lumea Codreanca.)

 

Noi trăim simplu, dar sunt foarte aproape de părinții mei, îndeosebi de bunelul de 93 de ani și de mama. Eu o înțeleg pe mama când  refuză să-mi dea bani de chifle (după ore am pictură, fac sport și ore la pian, doar că sunt online), așa că permanent îmi propune altceva, produse de casă ( de curând mi-a pregătit prune cu miez de nucă în ciocolată, sunt delicioase). Deseori colegii îmi trezesc pofta mâncând produse cumpărate, mie mi-i greu să rezist, dar vreau s-o ascult pe mama: și bani să economisim și mai sănătos să fiu. 

 

Mamei îi pasă de viitorul meu, vrea ca să cunosc multe și folositoare lucruri.

O doamnă și mama au convins doi profesori de muzică să vină în sat să predea două instrumente muzicale: pianul și acordeonul. Eu am ales să cânt la pian. La început credeam că este o joacă. Între timp părinții au cumpărat pian. Mie îmi venea foarte greu, voiam să cedez, spuneam mamei că nu vreau, nu-mi place, vreau să renunț. Mama mă înțelegea, dar continua să insiste. Profesorul de pian nu mai venea în sat. Ne- a părăsit. Eu mă bucuram. Mama, s-a înțeles cu alt profesor, o doamnă, foarte bună, doamna Nastasia, care cred că a fost trimisă de Dumnezeu, deoarece s-a întâmplat o minune, eu ador acum pianul, el e viața mea. Cred că rugămințile mamei au ajuns la Tatăl de Sus și eu aduc bucurie familiei mele. Profesoara spune că sunt talentat. Îmi place foarte mult propoziția mamei: Este o raritate ca într-o casă de la sat să se audă muzică interpretată la pian. Felul cum cânți, dragul meu, este hrană pentru suflet. Îți mulțumesc. Și mă sărută cu dragoste în vârful capului. Eu sunt foarte fericit. Banii pe care îi au colegii mei de la părinții plecați nu pot înlocui dragostea mare a mamei mele.

 

Mamei mele îi plac foarte mult florile. Eu i-am oferit la începutul lunii martie primele flori, care înving gerul, și bucură privirea. Ei i-a plăcut foarte mult ideea mea: de a oferi ghiocei tuturor doamnelor din școală; indiferent ce funcție are de profesoară sau femeie de serviciu. Trei zile am oferit buchețele mici de flori de primăvară. În schimb am primit mulțumiri, dulciuri, fructe. Atunci am înțeles un adevăr: dacă împarți bucurie, culegi fericire.

 

Acum, cinci zile, una din caprele noastre a adus pe lume cvadrupleți, sunt fantastici. Am văzut cum mama-capră îi curăța, îi proteja, îi ocrotea, mă uitam la ea și înțelegeam că nu mai știe cum să-și arate dragostea față de puii nou- apăruți, ca o adevărată mamă. Consider că mama mea la fel mă ocrotea, altfel nu știu de unde atâta dragoste din partea ei pentru mine?

 

Mama este cea mai dulce ființă pe care am văzut-o vreodată. Mereu când mă lovesc, ea vine și-mi vindecă rana, ca și mama lui Nică din  Amintiri din copilărie de Ion Creangă, și-mi alină sufletul când sunt supărat. Seara, când îmi fac rugăciunea, îl rog de sănătate pe Dumnezeu pentru cei dragi și îi urez mamei să viseze numai bine. Ea îmi urează același lucru și ne îmbrățișăm. Am o mamă minunată.

 

   

Text de Daniel Lozinschi, 9 ani

Desen de Alexandru Rădulescu, 7 ani

Lucrări participante la concursul SOPS 11 „Mama și darul vieții” – martie 2021