Dacă vrei sa schimbi lumea, du-te acasă, iubește-ți familia, ascultă-i poveștile și spune-le mai departe.
~ Familii de poveste ~
„Ce ne facem noi fără preot și fără biserică?” – #povestidecuraj 2
Povestea de curaj de astăzi, 1 aprilie 2020, este legată de 1 aprilie 1941. În 1 aprilie 1941, în preajma localității Fântâna Albă (aflată în nordul Bucovinei, atunci sub stăpânire sovietică) s-a petrecut un masacru căruia i-au căzut victime circa 3.000 de români. Mărturii despre această zi [...]
Bunica, soldatul rus, o cloșcă, un pistol
Bunica mea Maria, mama tatălui meu, rămăsese la sfârșitul războiului cu patru din cinci copii, cu un soț și cu o cloșcă. Unul dintre copii îi murise de holeră. Iar animalele din gospodărie – de nu știu ce boală. Toate lucrurile cu care urma să înceapă o nouă [...]
Mihai Viteazul, strămoşul meu
Bunica mea mi-a povestit, la o masă în familie, despre strămoşul meu, Mihai Viteazul. Acesta a avut o ibovnică, pe nume Floarea cu care a avut un copil. Acestuia i se spunea Floroiu şi a primit din partea tatălui său, Mihai Viteazul, un zapis prin care era scutit [...]
Mihai Șora: „Primul meu gând merge spre Tata…”
Tatăl meu: român ortodox născut în anul 1889, în satul Feneriș din Bihor. Într-o zi, învățătorul satului i-a spus bunicului meu, Teodor: „Măi, Toadii, pruncu’ ista dă-l la școală!“. Iar bătrânul a ascultat sfatul învățătorului. Tata a făcut liceul din Beiuș, singurul liceu în limba română din [...]
Când mă privește, simt cum mă umplu de fericire…
Aș fi vrut să scriu despre străbunicul meu care a luptat în război, dar a murit de mult și nu am informații destule. Sau despre bunicul meu, care a lucrat toată viața în armată, având gradul de colonel. Aleg însă azi să scriu despre mama mea, Simona, deoarece [...]
Jurnal de front
Undeva la marginea Bucureștiului, cel mai gălăgios și, totodată, cel mai plin de viață oraș din țară, la fereastra de la etajul unei case proaspăt renovate, stă o femeie în vârstă peste al cărui chip se vede trecerea neiertătoare a timpului. Aceasta privește cu o sclipire de [...]
Soldații de la ,,Doi Coceni” trec Oltul
Îl chema Nistor Barbu. Era bunicul bunicului meu. Comandantul lui era colonelul Traian Moșoiu, devenit general și conducător al armatelor române. Nistor Barbu era caporal transmisionist al regimentului 2 Vâlcea, regiment alintat în glumă Doi Coceni. El a participat la Primul Război Mondial (războiul de întregire a neamului), [...]
Călătoarea. Învingătoarea
Vara anului 1930. Ora cinci dimineața. Într-un sat din partea stângă a Nistrului, Mălăiești, domnește liniștea. Mai e puțin și răsare soarele. Dintr-o dată, un sunet puternic de mașina se aude. Toate luminile de la case se aprind, iar oamenii ies să vadă ce se întâmplă. * Străbunica [...]
Eu și tatăl meu
Nu ştiu ce m-a făcut să-mi pierd dezinvoltura cu care izbuteam, în copilărie, să îi spun tatălui meu tot ce-mi trecea prin minte. Acum, când vorbim la telefon, conversaţiile noastre nu durează niciodată (nici când ne certăm) mai mult de 3 minute. Dacă mă enervez, inventez un [...]
Am viața mea
Odată, am citit o poveste cu o prințesă. Aceasta avea o nașă cu puteri magice, care a ocrotit-o de când s-a născut, care a ajutat-o și a sfătuit-o în momentele cele mai importante din viața ei. Cred că și nașa mea are puteri miraculoase. Când cântă, îmi pare [...]