Scrisoare către primul copil din burtică

Localitate: din afara burticiiData: a noua lună de Viață Iubitul meu Bebeluș, Știu că gândul meu este și al tău. Știu că îmi cunoști fiecare licărire de emoție. Însă primește această scrisoare ca pe o cheie către ceea ce sufletul tău a trăit cât ai fost în pântecele meu și va păstra în taină pe…

Articol de

Simona Căbuz

Publicat la

Blogul cu bunătățiConcursuri

Localitate: din afara burticii
Data: a noua lună de Viață


Iubitul meu Bebeluș,



Știu că gândul meu este și al tău. Știu că îmi cunoști fiecare licărire de emoție. Însă primește această scrisoare ca pe o cheie către ceea ce sufletul tău a trăit cât ai fost în pântecele meu și va păstra în taină pe veci.
Ești primul nostru copil. Te-am dorit și te-am așteptat atât de mult, încât credeam că nu vei mai veni. Primele tale bătăi ale inimii au venit ca un binecuvântat răspuns la rugăciunile fierbinți, iar inimile noastre s-au alăturat în acest cântec al bucuriei Vieții și Iubirii pe care l-ai adus în mica noastră familie. Deși nu vom fi părinții perfecți, credem că dragostea pe care ți-o purtăm va compensa experiența săracă.
Oare ce simți când mă rog pentru momentul venirii tale pe lume? Oare ce trăiești când îți aranjez hăinuțele și jucărioarele în căsuța noastră, fredonând un cântesc de leagăn? Cum ești oare când mă plimb pe alei mărginite de tei bătrâni și înțelepți, iar gândul îmi zboară nestingherit în trecut sau în viitor? Când îți povestim despre viața noastră, dorind să ne cunoști mai bine? Sau când tatăl tău mă sărută pe frunte, zâmbindu-mi blând? Răspunde-mi, te rog, prin tumbe și mișcări jucăușe de mânuțe și piciorușe, pe care încerc să le prind în palma mea și care îmi înseninează chipul ori de câte ori le simt în pântece. Iar când vei veni pe lume, răspunde-mi printr-un surâs mulțumit sau printr-o gângurire dulce, care îmi vor da de înțeles că te simți protejat și iubit cu mami și tati.
Tare aș vrea să știu cum ești tu. Din giumbușlucurile pe care le faci în burtică (fie noapte, fie zi), intuiesc că ești un bebe foarte energic, cu o fire veselă și prietenoasă. Dar părul tău este bălai, ca al mamei, sau brun-roșcat, ca al tatei? Gurița ta mică zâmbește cu mulțumire măcar o dată în zi? Ochișorii tăi sunt oare limpezi, curioși și infiniți?
Momentul în care te vom întâmpina se apropie simțitor. Am încredere că ești un bebeluș puternic și vei reuși să îl treci cu bine. Dar chiar dacă ai, de fapt, un trupușor prea firav pentru a reuși fără impedimente, să știi că te iubim la fel de mult. Când vei veni, ne vom juca împreună, vom explora lumea și ne vom răsfăța în micul nostru univers de iubire.
Îți mulțumesc, Doamne, pentru Viața din pântecele meu! Te rog, veghează veșnic asupra ei!


Cu dragoste nețărmurită,
În așteptarea Marii Întâlniri,
Mămica ta.

***

Text de Maria Diaconu, participantă la concursul „Amintiri din burtica mamei”, martie 2024, secțiunea Literară.

Desen de Miriam Pop, participantă la concursul „Amintiri din burtica mamei”, martie 2024, secțiunea Arte plastice.

Lasă primul comentariu

Citește și alte articole