#LaCeSuntBunePoveștile sau #LaCeNUSuntBunePoveștile?
Ne răspund astăzi Dahlstrom MF, Scheufele DA, autorii articolului ”(Escaping) the paradox of scientific storytelling”, publicat în PLoS Biology, 2018.
Articolul “Escaping the Paradox of Scientific Storytelling” de Michael F. Dahlstrom și Dietram A. Scheufele discută provocările și oportunitățile utilizării poveștilor ca metodă de comunicare a informațiilor științifice. Iată câteva puncte cheie din articol:
- Povestea în Comunicarea Științifică: Deși știința joacă un rol esențial în societate, oferind dovezi și informând, nu excelează în crearea de povești captivante pentru publicul larg. Acest lucru generează un paradox: e necesar ca știința să ajungă la cât mai mulți și să transmită adevăruri, menținându-și, în același timp, credibilitatea de ghid al cunoașterii.
- Mesaje Narative vs. Gândire Narativă: Articolul face distincția între mesajele narative, care sunt povești structurate, și o modalitate narativă de gândire, care evaluează informațiile bazate pe istorii și pe cazuri individuale. Gândirea narativă este considerată neștiințifică, deoarece se concentrează pe instanțe specifice, nu pe o viziune cuprinzătoare. Acest lucru îi poate determina oamenii de știință să fie reticenți față de povești, ca „vehicule” de livrare a informației.
- Obiectivele Comunicării Științifice: Când scopul este de a transmite fapte științifice, de a schimba atitudini sau de a influența comportamente, mesajele narative pot fi potrivite. Totuși, dacă urmărim promovarea raționamentului științific și orientarea discursului în jurul dovezilor, mesajele narative pot fi limitate, din cauza simplificării excesive. O poveste urmărește să-i convingă pe ascultători de ceva, indiferent de validitatea faptelor relatate, iar acest aspect e în contradicție cu scopul comunicării științifice.
- Paradoxul Povestirii Științifice: Paradoxul constă în faptul că poveștile pot atrage publicul și pot face informațiile științifice accesibile, dar, de asemenea, încurajează o modalitate narativă de gândire. Astfel, poveștile științifice sunt puse pe același nivel cu orice altă poveste care poate sau nu să susțină un adevăr științific.
- Evadarea din Paradox: Autorii sugerează că mesajele narative pot fi folosite pentru înțelegerea procesului și a credibilității raționamentului științific. Ei propun o cale de mijloc: știința poate folosi povestea pentru înțelegerea raționamentului științific.
- Strategie Narativă pe Termen Lung: Articolul subliniază importanța folosirii pe termen lung a acelor narațiuni care ajută la înțelegerea procesului științific. Acest lucru este esențial pentru menținerea științei în rolul de „curator” al cunoașterii.
În rezumat, articolul evidențiază provocările utilizării poveștilor în comunicarea științifică, atrăgând atenția asupra riscului de simplificare excesivă și a faptului că poveștile pot intra în contradicție cu raționamentul științific.
Simona Căbuz
