Cea mai cunoscută legendă a ouălor de Paști spune că Maica Domnului vine să-și plângă, la picioarele crucii, Fiul răstignit. Are asupra ei un coș cu ouă, pe care ar fi vrut să le dăruiască celor care îl chinuiau pe Iisus. Credea că, astfel, i-ar fi îmbunat. Maica Domnului așază coșul lângă cruce. Din rănile proaspete ale Mântuitorului, sângele sfânt picură peste ouă și le înroșește. „De acum înainte să faceți și voi ouă roșii întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”, poruncește Domnul.
*
După ce Iisus este răstignit, cărturarii și rabinii iudei fac un ospăț, să-și celebreze fapta – povestește o altă legendă. Au, printre bucate, ouă fierte și supă de cocoș. Unul dintre cei prezenți ar fi spus: ,,Când va învia cocoșul pe care-l mâncăm și ouăle fierte vor deveni roșii, atunci va învia și Iisus”. Pe loc ouăle se înroșesc, iar cocoșul – revenind la viață – începe să bată din aripi.
*
De multe ori iudeii au vrut să îl omoare pe Iisus, delapidându-l. O legendă din Ardeal zice că până și copiii acestora ar fi aruncat cu pietre după Iisus, în drumul Lui spre locul răstignirii. Se crede că pietrele s-ar fi transformat în ouă roșii, de îndată ce l-au atins pe Fiul lui Dumnezeu.
*
Se mai spune că mulți oameni simpli au primit cu neîncredere vestea Învierii Domnului. O precupeață care vindea ouă în piață ar fi zis: ,,Voi crede că a înviat din morți numai când ouăle astea se vor înroși!” Spre stupefacția femeii, ouăle s-au colorat în roșu.
*
După învierea lui Iisus, Maria Magdalena pleacă din Ierusalim spre Roma să ceară dreptate împăratului Tiberiu, denunțând condamnarea nedreaptă pe care a făcut-o Pilat, consemnează o altă poveste. Apare în fața conducătorului cu un ou alb în mână, căci exista obiceiul de a oferi un ou în dar, cu ocazia unei sărbători. Apoi îi explică împăratului că, după ce a suferit patimile, Hristos a înviat, aducând tuturor oamenilor promisiunea învierii. Tiberiu se arată sceptic. Este greu de crezut că se poate ridica cineva din moarte, explică el. Lucrul e imposibil, aşa cum imposibil este ca oul pe care l-a primit de la ea să-şi poate schimbe singur culoarea în roşu. Atunci oul se înroșește – pe neașteptate.
*
Când Mântuitorul era țintuit pe cruce, două păsări se așază alături de el (istorisește o legendă din Bretagna, consemnată de folcloristul Artur Gorovei).
Prima este nespus de frumoasă: pe cap are o egretă, iar coada-i este precum cea a păunului. Insensibilă, aceasta îl insultă pe Iisus, în clipele în care Mântuitorul își dă sufletul. A doua, o pasăre cenușie, se apropie de răstignit, cu aripile-i sfrijite șterge lacrimile din ochii Mântuitorului, iar cu pliscul îi smulge spinii din cap. O picătură de sânge cade de pe fruntea Domnului pe pieptul păsăruicii, iar penele acesteia capătă culoarea roșie. ,,Să fii binecuvântată, tu, care te înduioșezi de durerile mele” – îi zice Hristos. Unde te vei duce, fericirea și veselia să te însoțească; ouăle tale să aibă culoarea azurului cerului și de acuma să fii pasărea bunului Dumnezeu, purtătoarea mesagiilor fericite.” În schimb, surata ei este blestemată, iar frumusețea și culorile îi sunt luate.
În tradiția noastră, oul pascal are puteri miraculoase: vindecă, alungă răul, protejează oameni și animale.
În Duminica de Paști, țăranii pun în apă neîncepută un ou înroșit, un ban de argint și o urzică. Apoi își spală fețele cu apa menită să le aducă sănătate, curăție, forță și frumusețe, întregul an.
Selecție, prelucrare și adaptare
Ioana REVNIC
Surse:
Artur Gorovei, Ouăle de Paști, Ed. Paideia, 2001.
Citiți mai multe despre ouăle roșii&legendele lor:
Ouăle roșii, tradiție și semnificație
Foto 1 de pe site-ul www.icr.ro
Sursă foto 2 – Aici
