Teamă, viață, speranță

Știu că ești fetiță, fiindcă am dorit și eu și tăticul tău să aflăm. Ne-am dorit atât de mult un copilaș, cu atât mai mult cu cât ne-am căsătorit târziu, la vârsta de 38 de ani fiecare. Cred că tu ești acum probabil cât un bob de muștar, eu fiind în a zecea săptămână de…

Articol de

Simona Căbuz

Publicat la

Blogul cu bunătățiConcursuri


Știu că ești fetiță, fiindcă am dorit și eu și tăticul tău să aflăm. Ne-am dorit atât de mult un copilaș, cu atât mai mult cu cât ne-am căsătorit târziu, la vârsta de 38 de ani fiecare. Cred că tu ești acum probabil cât un bob de muștar, eu fiind în a zecea săptămână de sarcină.

Să nu îți fie frică, fiindcă ne aflăm amândouă la spital, deoarece eu am suferit un accident vascular cerebral. Dar totul va fi bine, Dumnezeu e cu noi și nu ne va lăsa. La fel, și tăticul tău e cu noi – el vine și stă cu noi în fiecare zi. Și-a luat concediu de la serviciu și vine să-și petreacă timpul cu noi, ca să se asigure că totul e în regulă și că nu ne lipsește nimic. Uneori îl cuprinde oboseala și doarme pe targa ce se află la ușa salonului nostru. Dar asta nu îl împiedică să fie alături de noi, doar spre seară ducându-se acasă.

Suntem de aproape trei săptămâni în spital, dar nu trebuie să ne pierdem speranța și încrederea în Dumnezeu. Medicii și personalul medical au grijă de noi și totul va fi bine.

Cred că ți-a fost greu și că te-ai speriat. Când s-a produs accidentul vascular, am simțit că și ție ți-a fost teamă și bănuiesc că totul în jurul tău s-a întunecat. Amândouă am fost confuze timp de trei zile, iar durerile mele de cap nu au încetat până ce nu am ajuns la spital și nu mi-au făcut injecții și apoi perfuzii. Dar acum au trecut.

Dumnezeu nu ne-a lăsat și ne-a scos în cale oameni buni, care ne-au ajutat. La spital am găsit-o chiar pe doamna doctor care ne-a făcut prima ecografie de sarcină. Mulți prieteni ne-au vizitat. Totul a decurs în așa fel, încât am simțit la fiecare pas ajutorul Lui Dumnezeu.

Sunt sigură că nu vom uita niciodată aceste momente, când teama s-a împletit cu speranța.

Să știi, puiul meu drag, că tu ai fost pentru mine îngerul meu păzitor, fiindcă medicii ne-au sfătuit pe mine și pe tatăl tău să facem întrerupere de sarcină, dar el a fost lucid și înțelept și nu a acceptat.

Să îți pui toată nădejdea în Dumnezeu și să ai încredere că noi, părinții tăi, vom avea mereu grijă de tine!

Cu toată dragostea,

pentru un puiuț dorit și iubit de Dumnezeu și de părinții săi,

îți scrie a ta mămică.

***

Text de Gabriela Iliescu, participantă la concursul „Amintiri din burtica mamei”, martie 2024, secțiunea Literară.

Desen de Anastasia Dolhascanu, participantă la concursul „Amintiri din burtica mamei”, martie 2024, secțiunea Arte plastice.

 

Lasă primul comentariu

Citește și alte articole