Am cunoscut-o pe Grațiela Popescu la Concertul de Colinde de la Biserica Popa Nan, lângă care se află sediul principal al Școlii noastre (devenită, între timp, Liceu Pedagogic).

 

Domnia Sa conducea corul Bisericii, iar copiii noștri veniseră și ei să susțină un mic program de Crăciun, împreună cu doamnele învățătoare.

 

Pot spune că exista deja o tradiție a corului care avea peste zece ani de existență și chiar un nume, CORUL ”SFÂNTA ELISABETA”.

 

Corul Sfânta Elisabeta este un ansamblu vocal înființat sub aceasta denumire în anul 2000, cu ocazia spectacolului prezentat la Vernisajul Expoziției de Artă Plastică a Școlii Anastasia Popescu, la sala Catacomba, a Muzeului Național de Artă al României, curator fiind pictorul Paul Gherasim. Însă prima manifestare publică de mare anvergură a ansamblului a avut loc în anul 1997, cu ocazia prezentării spectacolului cu piesa „Vicleim” de Mircea Vulcănescu, în cadrul unui proiect realizat cu sprijinul F.D.S.C.

 

În anii care au trecut, copiii participanți s-au perindat, generație după generație, iar numărul profesorilor coordonatori a crescut, astfel încât corul a reușit să susțină an de an concerte de Buna Vestire – sărbătoarea mamei creștine – în diverse spații culturale ale capitalei: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Municipiului București, Ministerul de Finanțe, Muzeul Țăranului Român – precum și de Sărbătoarea  Nașterii Domnului, la Patriarhia Română,  Biserica Popa Nan, Biserica Dămăroaia, Biserica Domnița Bălașa, Biserica Negustori.

 

Membrii corului sunt formați încă din anii de grădiniță, în cadrul orelor de muzică pe care le susține profesorul de specialitate și își continuă activitatea în clasele primare și gimnaziale. În plus, cele patru spectacole pe an prezentate permanent în cadrul școlii, creează un climat deosebit de bun pentru dezvoltarea muzicală a copiilor. Repertoriul cuprinde colinde originale și piese scrise special pentru acest cor, care se regăsesc, în parte, pe CD-urile înregistrate de-a lungul timpului.

 

Am urmărit așadar cu mare atenție corul Bisericii și pot spune că m-a fermecat cu totul Grațiela, iar în inima mea m-am rugat să se întâmple o minune și această profesoară de muzică să vină și să predea la noi. Nu știam nimic despre ea, dar felul în care relaționa cu membrii corului, apoi maniera de a-i integra pe copilașii școlii în colindul mare, fiindcă a avut această minunată idee de a-i face să cânte împreună pe cei mici cu cei mari, mi-au întărit convingerea că este un om cu har. În semestrul următor, părintele paroh m-a întrebat dacă nu există la noi un post de profesor de muzică, pentru că dirijoarea corului bisericii ar dori să lucreze la noi la școală. I-am mărturisit cât de mult îmi dorisem acest lucru și ca o așteptăm cu brațele deschise.

 

Grațiela nu s-a dovedit numai un bun dirijor, ci și un minunat dascăl la catedră, la orele de muzică, dar și la cele de instrument. A început să îi pregătească pe copii la pian, la vioară, i-a încurajat să compună, a fost de acord să se înscrie din nou la Universitate, deși era absolventă a Facultății de Studii Economice și a Academiei de Muzică, fiindcă a simțit că o va ajuta pregătirea oferită de Programul de studii „Pedagogia Învățământului primar și preșcolar”.

 

Cea de a treia licență i-a  îngăduit o și mai bună bază de relaționare cu elevii, care se declară toți îndrăgostiți de muzică, iar momentele create la nivelul școlii dovedesc nu doar profesionalism, ci o căldură și o sensibilitate esențiale în abordarea studiului muzicii. Astfel, an de an, clasa de muzică a susținut cel puțin o audiție pentru instrumentele pian și vioară, predate de dna Grațiela Popescu, precum și zeci de spectacole cu corurile mici, ale claselor, începând cu grădinița (Școala noastră cuprinde cele patru niveluri de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și liceal).

 

Audițiile clasei de pian și vioară au avut loc, de-a lungul anilor, în multe spații cu anvergură culturală, fiind, și din această perspectivă, o oportunitate pentru copii: Centrul Cultural Casa Artelor Sector 3, Muzeul Țăranului Român, Fundația Dignitas, Tinerimea Română, Biblioteca Națională. La acestea se adaugă incintele unde elevii Dnei Grațiela Popescu au participat, în București, ori în diverse orașe din țară, la concursuri de pian, la care copiii au obținut premii importante pentru ei.

 

Un element de noutate extraordinar se dovedește curajul Grațielei de a le propune copiilor nu numai să compună și să își interpreteze propriile piese, dar și să cânte piese ale colegilor, să facă muzică de cameră, să cânte împreună cu profesoara lor, să acompanieze colegi care interpretează vocal bucăți muzicale.

 

Orele de la clasă sunt dedicate și audițiilor muzicale, de altfel, în școală, existând un adevărat program în acest sens, fiindcă, alături de dna profesoară și de ceilalți membri ai catedrei de muzică, ne-am propus să îi formăm pe copii ca viitori consumatori avizați de muzică de calitate, fie ea populară, ori cultă.

Adesea, elevii lucrează la proiecte prin care descoperă epoci și reprezentanți ai acestora, astfel încât, abordând pluridisciplinar  muzica, ei cunosc mai bine istoria, geografia, artele și cultura popoarelor pentru care muzicienii sunt ”paseri ce zboară ” și trec ”peste nemărginirea timpului”.

 

Nu trebuie uitat că elevii care lucrează sub îndrumarea Dnei Prof. Grațiela Popescu au în programul școlar zece ore de limbi străine pe săptămână, au obținut diverse premii la concursuri și olimpiade locale și naționale de engleză, franceză și germană, și-au dat examenele de tip Cambridge, DELF/ DALF și Goethe, au texte publicate la Edituta Arthur în revista Literatura de Azi și pe Agenția de CArte și locuri bune la olimpiadele de limba română și de matematică, istorie, religie și biologie, participă la concursuri de Arte Plastice și la competiții sportive, de la Mind Lab și șah, la fotbal și baschet. Muzica este, din perspectiva aceasta, un excepțional vector pentru formarea completă a copilului, viitorul adult.

 

Un proiect interesant este suita de întâlniri cu personalități ale muzicii pe care Dna Profesoară le-a invitat să le vorbească, în școală elevilor: marele violoncelist Anton Niculescu, ocazie cu care maestrul a răspuns întrebărilor copiilor, dar a și interpretat fragmente muzicale și le-a prezentat prețiosul său instrument;  profesorul Adrian Leonard Mociulschi, scriitor și compozitor, care le-a vorbit copiilor de relațiile muzicii cu matematica și cu fizica, dar și cu celelalte arte și le-a oferit volumele sale, cu câte o dedicație.

 

Întâlnirile au avut loc  în cadrul Zilelor Educației, la Liceul Pedagogic ”Anastasia Popescu”, desfășurate an de an, în luna noiembrie. Profesoara Grațiela Popescu a fost, de fiecare dată o bună amfitrioană, și-a prezentat invitații și le-a creat copiilor momente de neuitat.

 

La finalul serilor de muzică unde se reunesc părinți, bunici, profesori, diverși invitați, copii,  aceștia din urmă nu se grăbesc deloc spre casă, ci rămân să continue discuțiile în jurul pianului, împărtășindu-și unul altuia experiențele și emoțiile. Alături de Grațiela, profesoara lor dragă, copiii cresc mai calzi, mai frumoși la chip și în duh și, cu siguranță, așa cum vedem deja la cei care și-au luat zborul spre propria carieră, oameni mari ce nu uită copilul care au fost cândva și se simt  responsabili pentru frumusețea lumii prezente și viitoare.

                                                                                      

Mona Șerbănescu

Director general,

fondatoarea Liceului Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”,

din București
74/#100denume