PRIMA ÎNGHIȚITURĂ DE COLIVĂ
🌿 Cu vreo 35 de ani în urmă, în orașul meu natal, din Ardeal…
Nu aveam mai mult de 10 ani.
*
🌿 Liturghia s-a terminat și am luat-o spre ieșire. La ușă, o doamnă împărțea niște pachete. Din tot ce am primit atunci, țin minte o cană de porțelan, în care era ceva de mâncare. Mă uitam în cană, întrebându-mă ce-o fi preparatul misterios. Mi-am zis că e ceva dulce, pentru că avea pe deasupra multe bomboane colorate. În cană era și o linguriță, am luat-o și am început dă mănânc. Întâi – doar un vârf de linguriță…
🌿 Gustul acela nu semăna cu nimic din ceea ce mâncasem până atunci și mi-a plăcut atât de mult, încât până la ultima înghițitură nu m-am mișcat de pe scările bisericii, unde mă oprisem .
🌿 Unii oameni treceau pe lângă mine fără să mă privească, alții mă împingeau ușor din drumul lor, dar mie nu-mi păsa decât de ceea ce aveam în cana de porțelan.
-Văd că-ți place prăjitura morților, mi-a spus un cunoscut. Ia și coliva mea! a continuat el.
-Colivă?! am întrebat neînțelegând nici cuvântul, nici legătura cu morții.
-Da, cum ai auzit: colivă! mi-a explicat persoana respectivă și m-a tras din calea celor care ieșeau din biserică. Hai să îți povestesc cum a apărut coliva!
DARUL SFÂNTULUI TEODOR TIRON
🌿 Cândva, cu mai bine de 1600 de ani în urmă, în timpul domniei lui Iulian Apostatul, credincioșii din Constantinopol se pregăteau de prima săptămână a Postului Mare. Împăratul îi venera idoli, nu credea în Dumnezeu, nu îi iubea pe creștini și s-a gândit să le întindă o cursă.
🌿 Ca aceștia să nu aibă mâncare de post, a dat ordin ca toate alimentele pe care urmau să le cumpere din piețe să fie stropite cu sângele de la jertfele idolilor.
🌿 Atunci, un tânăr militar i s-a arătat în vis Episcopului Eudoxie al Constantinopolului și l-a îndemnat să nu cumpere nimic de la negustori, ci să pregătească grâu fiert amestecat cu miere, pentru a evita alimentele pângărite și pentru a putea posti în voie. Bărbatul din vis era Sfântul Teodor Tiron, știm asta pentru că i-a spus episcopului cum se numea.
🌿 A doua zi, ierarhul a făcut exact ce i s-a cerut și așa a apărut coliva din care au mâncat locuitorii Constantinopolului.
🌿 În semn de recunoștință, la sfârșitul acelei săptămâni, oamenii au făcut pomenirea sfântului care i-a salvat, pregătind colivă în cinstea lui.
🌿 Și în zilele noastre, în prima sâmbătă a Postului Mare se sărbătorește Sâmbăta colivelor sau Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron, prilej cu care credincioșii își amintesc de această minune pe care tocmai am povestit-o.
CINE A FOST SFÂNTUL TEODOR TIRON?
🌿 Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron a trăit în vremea împăraților Maximian și Maximin, mai exact la finalul secolului al III-lea și la începutul celui de-al IV-lea. S-a născut în orașul Amasia din Siria și a fost ofițer în corpul de armată al tironilor (adică al tinerilor recruți), de aici provenindu-i și numele.
🌿 Conducea un regiment impresionant, compus din aproape 900 de soldați. Își îndeplinindea această datorie cu vrednicie și cu devotament, de aceea însuși comandantul său, generalul Vringa, îl prețuia.
🌿 Bravul Teodor era creștin, dar nu mărturisea public acest lucru, pentru a se feri de persecuții. Dar câteva întâmplări neașteptate l-au determinat să ia decizia de a-și asuma credința în fața tuturor.
🌿 Sfântul Teodor Tiron se afla cu regimentul lui în Evhaita – o regiune din Asia Mică și, aici, o femeie l-a avertizat că un balaur care trăia în pădurile din apropiere îi teroriza pe localnici.
🌿 Atunci, tânărul comandant a înfruntat fiara și a învins-o. Lupta Sfântului Teodor cu monstrul e, de fapt, lupta oricărui om cu răul, iar victoria împotriva acestuia – un semn al prezenței dumnezeiești în viața oricăruia dintre noi și al ajutorului venit de Sus.
🌿 În această victorie, Sfântul Teodor Tiron a văzut un îndemn de la Dumnezeu: să nu mai facă un secret din credința sa. Iar prilejul de a-și arăta convingerile a apărut foarte repede.
🌿 Urmând poruncile împăraților Maximian și Maximin, generalul Vringa și-a îndemnat subalternii să le aducă jertfe idolilor. Sfântul Teodor Tiron a refuzat să facă asta, ba chiar a distrus în fața camarazilor o statuie a unei zeițe.
🌿 Gestul l-a costat libertatea, pentru că, din ordinul lui Vringa, a fost întemnițat. În închisoare, a fost lăsat fără hrană, în speranța că își va schimba atitudinea. Dar i s-a arătat Mântuitorul, care i-a alinat suferințele, l-a îmbărbătat și i-a spus că îl va primi alături de El în Împărăția cerească și veșnică.
🌿 La foarte scurtă vreme după această întâmplare, Sfântul Teodor Tiron a fost schingiuit și, în cele din urmă, a fost aruncat în foc și așa și-a găsit sfârșitul, dar, în mod miraculos, trupul său a rămas nears. A trecut în veșnicie în 17 februarie 303.
🌿 Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron rămâne un exemplu de credință și de curaj în fața persecuțiilor religioase. Și-a arătat puterea inclusiv după moarte, când, la 50 de ani de la plecarea sa din lume, a săvârșit „minunea colivei”, pentru creștinii din Constantinopol.
🌿 Este pomenit în 17 februarie și în Sâmbăta colivelor.
CE GUST ARE COLIVA
🌿 Coliva se face din grâu fiert, miere și nuci. Aceasta se împarte pentru pomenirea morților și simbolizează încrederea în Înviere: așa cum grâul germinează după ce este pus în pământ și, apoi, dă la iveală planta, orice om care a fost îngropat va învia la a doua venire a Mântuitorului.
🌿 Am mâncat colivă pentru prima oară pe scările bisericii din orașul meu natal din Ardeal, când eram mică. Îmi amintesc gustul ei și-acum!
🌿 Pentru mine, coliva nu are gust de tristețe și de moarte.
Eu mă gândesc la colivă ca la un cadou dintr-altă lume. Ca la un semn transmis nouă, de dincolo de granițele pământești. Ca la un simbol al unor legături ce nu se pot rupe.
🌿 Primesc colivă ori de câte ori mi se oferă; iar când cineva o aduce la biserică și nu apucă să îmi dea, de fiecare dată merg și cer. O rudă mi-a trimis colivă din satul ei, aflat la 600 de kilometri distanță de București, pentru că știa despre mine ceva ce știu toți cei apropiați: sunt o cerșetoare de colivă.
🌿 Cât încă trăiesc, sper să găsesc colivarii pe care să-i lămuresc să facă și să împartă coliva mea, când va fi vremea potrivită pentru asta.
✍Text de Ioana Revnic, coordonatoarea proiectului „Spune-mi o poveste pentru suflet”
