În cartea O mică… inimă mare. Sfântul Tarsizie, preoteasa Katerina Diamantopoulu-Tsimouri le prezintă micilor cititori povestea Sfântului Tarsizie, mai exact drumul acestuia spre mucenicie.
Asemenea tuturor sfinților, Sfântul Tarsizie nu este doar model pentru cei mici (și pentru cei mari deopotrivă), ci și un prieten al acestora, călăuză în fapte bune și în drumul spre Hristos. Astfel, pe lângă povestea micului Tarsizie, aflăm și povestea unui grup de copii care, aflați sub îndrumarea părintelui Gheorghe, descoperă tainele catacombei din Biserica „Sfinții Doctori fără de arginți” din Pireu unde, în fiecare an, este prăznuit Sfântul Tarsizie.
Micul Tarsizie avea numai 12 ani când, întărit de dragostea pentru Hristos și pentru aproapele lui, se hotărăște să-i ajute pe creștinii prigoniți și închiși în temnițe pentru credința lor. Cum? Ducându-le Trupul și Sângele Mântuitorului. În drumul de la catacomba unde se slujea Sfânta Liturghie până la închisoarea unde erau închiși creștinii, Tarsizie întâlnește un grup de băieți de aceeași vârstă cu el, care, dorind să vadă cu orice preț ce ascundea acesta în piept, îl rănesc cu pietre. Din cauza rănilor și a suferinței pricinuite de bătaia cu pietre, Tarsizie nu a mai ajuns la frații săi creștini cu Sfânta Împărtășanie, dar a putut să-i vegheze și să-i ajute din locul plin de bunătate și de pace unde se mutase. Datorită curajului și credinței lui în Hristos, micul Tarsizie a devenit astfel Sfântul Mucenic Tarsizie.
Copilul Tarsizie este un erou, dar unul diferit de eroii care ni se propun azi în majoritatea cărților sau la televizor. Nu a avut bani, nici telefon de ultimă generație și nici conturi de Facebook sau de Instagram; în schimb, Sfântul Tarsizie a avut CREDINȚĂ, CURAJ, DRAGOSTE, BUNĂTATE și un SUFLET MARE.
„Curaj! Poate că ești mic, însă cu toții știm ce inimă mare ai!”
Alina Ioana Roman
Katerina Diamantopoulu-Tsimouri, O mică… inimă mare. Sfântul Tarsizie, Editura Egumenița, 48 p.
