“Pentru a supraviețui trebuie să ne spunem povești”

Umberto Eco

~ Alte povești ~

Când mă privește, simt cum mă umplu de fericire…

Aș fi vrut să scriu despre străbunicul meu care a luptat în război, dar a murit de mult și nu am informații destule. Sau despre bunicul meu, care a lucrat toată viața în armată, având gradul de colonel. Aleg însă azi să scriu despre mama mea, Simona, deoarece [...]

Ce mai faci?

Cândva, mi-am dorit să fiu actriță. Nu oriunde, ci la București. Dar n-am avut nici curajul, nici forța să îmi împlinesc dorința. Azi îmi spun că, de s-ar inventa meseria de spectator de teatru, numai și numai cu asta m-aș îndeletnici, până la pensie. Cu mai bine de [...]

Lisa și misterioasa dispariție din Strada Anotimpuri nr. 12

Înainte să o întâlnesc pe Veronica Iani, i-am citit cărțile pe care tot ea le ilustrează: Ioana. O poveste despre sindromul Down; Tudor. O poveste despre adopție și Bebe. O poveste din burtică. În plus, am studiat (și din fericire pentru mine, am priceput !) – Fizica pentru copii, carte [...]

Ce va vrea Dumnezeu…

„Ce va vrea Dumnezeu, Ecaterină!” Cu acest gând a plecat la război stră-străbunicul meu, Ilie Simion. Iar acestea au fost ultimele cuvinte pe care soția și fiica sa de trei ani (bunica mamei mele) le-au auzit de la el . Stră-străbunicul meu a fost recrutat în anul 1916 [...]

De dragoste. Învățătoarei mele.

Dacă mai faci cutare lucru – îl amenințam pe tatăl meu când mi se părea că nu se comportă cum trebuie – o sun pe moașa și te spun! Ea era cea care, la botez, mă dusese în brațe la Biserică. Iar acum, când împlinisem 6 ani, devenise [...]

Botezul

În decembrie 1957 era o iarnă caldă. Spre seară, în centrul satului, la poarta casei noastre, s-a oprit - cu un scârțâit prelung - un autobuz gălbui, care a lăsat în urma sa un fum cafeniu cu un miros necunoscut – primul autobuz sovietic de după război cu [...]

LAGĂRUL PIONIERESC

În toată sărăcia noastră din 1961, când Uniunea Sovietică nu mai avea pâine din grâu, când pentru o întreagă familie se dădea doar o singură porție pe zi – un boț din făină de soia, porumb și mălai cu coaja arsă, cu crăpături adânci ca râpile de pe [...]

Fiara

Când l-am văzut prima oară, m-am gândit la Chriștii din picturile lui El Greco. Pe-atunci avea cu puțin peste 33 de ani. Mă enerva admirația cu care îl priveau mai ales credincioasele din grupul meu. Mă intriga cumințirea care trecea din el – în fiecare om, atunci când [...]

Am vrut să mă fac Președinte

În 1956, în satul Strășeni, la prima noastră școala de după război, eram elev în clasa a doua. Școala era o casă veche acoperită cu șindrilă și stuh, avea multe geamuri, o curte mare cu troscot uscat ca după secetă, care era înșirat de la drum până la [...]

Mireasa cu ochi negri

Fotografia de mai jos are 10 ani. E făcută la Salonul de Carte ce se desfăşoară la Chişinău an de an, la sfârşitul verii. Mă aflam pentru prima oară acolo. Venisem – singură, singurică – din Oradea, pentru a participa la Ziua Limbii Române şi pentru a face [...]

Ce ai lăsat în urmă?

Bărbații puseseră capacul peste sicriu și se pregăteau să te bage în groapă. Unul și-a amintit că nu ți-a desfăcut nimeni legăturile de la mâini și de la picioare. Așa că te-au descoperit pentru ultima oară, ca să deznoade sforile. Mai întâi – pe cea de la glezne. [...]

Jurnal de front

Undeva la marginea Bucureștiului, cel mai gălăgios și, totodată, cel mai plin de viață oraș din țară, la fereastra de la etajul unei case proaspăt renovate, stă o femeie în vârstă peste al cărui chip se vede trecerea neiertătoare a timpului. Aceasta privește cu o sclipire de teamă [...]