Masthead header

Pe copiii mei și pe elevii mei îi învăț onestitatea și demnitatea.

– Ioana, i-am spus când am întâlnit-o la un concurs școlar de limba română. Ai fi de acord să facem un interviu?

– Să nu se interpreteze, mi-a răspuns ea. Să nu te acuze cineva că ești subiectivă…

– Dar chiar așa sunt. Din motive obiective…

*

La concursul cu pricina am revăzut-o pe Ioana Tuduce după vreo 20 de ani de când terminase ea liceul. Am făcut amândouă Școala Normală „Gheorghe Șincai” din Zalău, Ioana  fiind cu un an mai mare. Înainte să meargă la facultate, ne-am întâlnit întâmplător în centrul Zalăului. Intrase la Pedogogie-Română, la Cluj, și era tare bucuroasă.

După aceea, veștile despre ea au ajuns la mine cu intermitențe, prin prieteni comuni. După absolvirea facultății, s-a întors la Zalău, la Colegiul Național Silvania, unde e profesoară de română. Acolo, din 2014 funcționează un Centru de Excelență, pe vremea când în țară aceste instituții erau foarte puține.

Ioana Tuduce conduce acest centru care adună elevi performanți, iar rezultatele obținute în cadrul programelor derulate aici sunt excepționale. Doar în ultimul an copiii au obținut 135 de premii la nivel județean și 40 la nivel național.

În anul 2016, a fost decorată de Președintele României cu Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Cavaler.

Are un doctorat. Și doi copii mari, frumoși, foarte deștepți.

E foarte ocupată mereu, dar tot a găsit răgazul să stăm de vorbă.

– Dragă Ioana, lucrezi într-o școală de top. Ai elevi premianți la numeroase concursuri. Meritele tale sunt recunoscute – la nivel înalt, fiind decorată de Președintele României. Care e secretul tău?

– Nu sunt un profesor de top, dar lucrez cu elevi extraordinari, în care am încercat să descopăr doar calitățile. Deși am parcurs un traseu al formării profesionale destul de lung – am peste 17 ani de vechime în predare  și  cu  liceul pedagogic, cu mult peste 20 de ani de învățământ – elevii mă  incita la noi căutări, noi metode de a le capta interesul.

– Cum faci – concret – pentru ca elevii tăi să obțină performanțe?

– Pregătirea pentru lecții e poate cel mai important eveniment al zilei și se face cu anticiparea fiecărui minut din ora de curs. Mă bazez rareori pe improvizație și, de aceea, consider că la clasele foarte bune pe care le am inovația în predare se bazează pe o diversificare a sarcinilor de lucru. Îmi place să  ies mulțumită de la clasă și de multe ori elevii îmi oferă feedback pozitiv.

Am elevi care mă incită intelectual, pentru care am un respect deosebit, cu care lucrez și la Colegiu, dar care vin și la Centrul de Excelență în fiecare săptămână pentru trei ore de pregătire pentru concursuri și olimpiade. Cu aceștia lucrez la nivel înalt, astfel încât, pentru multe dintre întâlniri, apelez la cursuri universitare ca bază de pregătire sau la ultimele apariții din beletristică sau critica literară.

Așa că recunoașterea acestor merite de către Președintele României nu nu mă vizează doar ca entitate, ci include un ansamblu definit de acești copii, alături de care am crescut și eu profesional.

– Conduci un Centru de Excelență înființat în urmă cu mulți ani, înainte ca, în România, la nivel politic să fie vizate astfel de inițiative. Care e povestea acestui Centru? Cu ce dificultăți te-ai confruntat, când l-ai creat? Cine poate ajunge să învețe sau să lucreze aici?

– Centrul Județean de Excelență s-a înființat în anul 2014 și a fost inițiativa conducerii Colegiului Național Silvania care în acel moment a  considerat oportună pregătirea specifică a copiilor capabili de performanțe în vederea participării la olimpiade școlare.

Deși  exista cadrul legislativ, doar în câteva reședințe de județ mai funcționau aceste centre care aveau finanțări din diverse surse. Consiliul local Zalău și-a asumat finanțarea acestei școli. Prin numire la conducere, în acel moment – octombrie 2014 – am făcut demersurile legale pentru funcționarea acestei instituții cu personalitate juridică, având un model în Centrul de Excelență Satu Mare.

În prima parte, am învățat multă legislație, am învățat să fac încadrarea personalului, lucruri cu totul noi pentru profesoara de română care putea preda doar literatură și gramatică…

Au fost încercări pe care le-am depășit în momentul în care, după primul examen de selecție din toamna lui 2014, la care au participat aproape 800 de elevi, am format grupele la care au fost încadrați 40 de profesori.

Treptat,  numărul elevilor a crescut, grupele s-au diversificat, dar s-au văzut și rezultatele. Sălajul a reapărut pe harta rezultatelor la olimpiadele naționale și internaționale, astfel încât în anul 2017-2018, am avut șapte olimpici internaționali care au obținut  premii și  mențiuni, iar în acest an am strâns 135 de premii la nivel județean și 40 la nivel național..

– Ai – în familia lărgită – persoane care în momentele de apogeu ale carierei lor au fost influente în învățământul din județul nostru. (Din punctul  meu de vedere, ai depășit deja, de mult timp, altitudinea profesională a acestora.) Te-a ajutat ori te-a sabotat acest lucru, pe parcursul carierei tale?

– În toate momentele vieții, familia a fost și este sprijinul meu. Soțul este cel care mă susține în toate activitățile și, de multe ori, mă înlocuiește în munca din casă, se implică în viața extrașcolară a copiilor noștri.

Am avut norocul de a avea și părinții aproape, iar pentru mine părinții din partea soțului au fost modele în activitatea profesională. Am luat decizii majore împreună, m-au stimulat în carieră, iar profesia aceasta nu i-a împiedicat să fie și bunici exemplari. Dacă nu aș fi avut familia aproape, nu aș fi putut demara și susține atâtea activități.

– Ai terminat un liceu pedagogic. Ce ți-a folosit cel mai mult și mai mult, până acum, din TOT ce ai învățat tu acolo?

În liceul pedagogic am învățat să învăț, să  fiu dedicată profesiei mele, să fac totul în interesul elevilor.

Toată lumea recunoaște faptul că absolvenții de pedagogic au un avantaj atunci când începe practica pedagogică, dar și când începe predarea efectivă. Nu este vorba doar de o metodă de predare, de strategii, ci de deschidere extraordinară spre mai multe domenii. Aprofundarea vine ulterior în funcție de interes, dar importante sunt rezistența la stres, plăcerea de a lucra cu elevii.

– Care sunt cele mai importante lucruri pe care le învață de la tine:

…oamenii cu care lucrezi:

– Lucrez cu oameni de la care învăț eu foarte multe, iar prin proiectele școlare și extrașcolare, am creat în cadrul Centrului de Excelență o adevărată echipă. Știu care sunt oamenii pe care mă pot baza și cu care pot colabora indiferent de momentele grele de pe parcursul anului școlar.

…elevii tăi:

– Pe elevi îi învăț aceleași lucruri ca pe copiii mei, dublând cu seriozitate și implicare profesională totală. Îmi  propun, la fiecare schimbare de generație, să nu mă implic atât de mult, din punct de vedere emoțional în relația pe care o am cu clasele, dar ajung să îi percep ca pe copiii mei, mai ales că acum au aproape aceeași vârstă. Pe elevi îi învăț să comunice cu mine, dar și între ei și, de aceea, se creează  o atmosferă caldă și calmă  în timpul orelor.

 …cei doi copii ai tăi:

– Copiii mei văd că noi, părinții, suntem permanent legați de carte, de cunoaștere, de zona intelectuală. Au și ei aceleași preocupări, dar mi-ar plăcea să le transmit bucuria lucrurilor simple. Și pe ei, dar și pe elevii mei încerc să îi învăț onestitatea și demnitatea în tot ce vor face.

IOANA REVNIC

62/#100denume

Aflați  mai multe despre proiectul 100 de nume și alăturați-vă lui.

Sursă foto cover – AGERPRES

L i k e   u s !