Antonella şi Vasiliţa.

 Sau:

O italiancă. Doctor în lingvistică, provine dintr-o familie de intelectuali. Are un soţ prosper, doi copii şi o depresie post partum pentru care face psihoterapie.

O emigrantă din Basarabia. Lucrează în casa Antonellei. Este căsătorită a doua oară, după ce rămăsese văduvă. Are puţin peste treizeci de ani. Se află în Italia, urmându-şi soţul aflat aici la muncă. E mamă a doi copii: o fată adolescentă (din prima căsnicie) şi un băieţel de şcoală primară. Pe fiica ei fusese nevoită să o lase acasă. Cu sine, îl are doar pe fecior. La un moment dat, va aduce pe lume încă un băiat.

 

Antonella este exponenta tipică a lumii civilizate. Spirit pozitivist, crede doar în concreteţea faptelor îndrituite ştiinţific.

Vasiliţa – ba! În copilărie, fusese ucenica Babei Dora, cea mai vârstnică vrăjitoare din lume. De la aceasta învăţase secretele ierburilor de leac. Bătrâna trăia în Codrul Lupilor, pădurea de lângă Vătămăneasa, satul moldovencei.

Convenţiile şi conformismul social (întâi al unei familii disfuncţionale; apoi al propriei familii) au sterilizat viaţa afectivă a Antonellei. Femeia e claustrată într-un univers interior plat, doldora de frici.

Vasiliţa vine dintr-o ţară primitivă, devastată de sărăcie. O lume pitorească prin locurile-i legendare, prin personajele-i stranii, prin poveşti. Posedă o forţă interioară pe care greutăţile nu i-o sufocă.

Antonella are fragilitatea unei plante exotice, crescute într-o garsonieră. Iar Vasiliţa – o vitalitate de sălbăticiune.

 

Ce le leagă, totuşi, pe-aceste două femei atât de diferite?

 arrivederci-gugua-sau-mame-i-amane-simona-castiglione

În primul rând, grijile de mame.

Apoi, neostoita nevoie de dragoste. De dragostea părinţilor care le-au crescut. A bărbaţilor pe care i-au întâlnit. A copiilor pe care i-au născut.

Mai au în comun dorinţa de libertate.

Antonella se zbate să se scape de tutela simbolică a unei mame autoritare. De perfecţionismul propriu – nerealist şi păgubos. De monştrii interiori.

Vasiliţa vrea să evadeze dintr-o lume lipsită de orizont. Şi să vadă marea.

Le mai leagă vulnerabilitatea. Dorinţele reprimate. Tristeţile. Bucuriile. 

Iar peste toate – prietenia.

Arrivederci, Guguță! sau mame și șamane, roman de Simona Castiglione în traducerea din italiană a Ralucăi Lazarovici Vereş, este povestea emoționantă a acestor femei: Antonella şi Vasiliţa. O italiancă și o basarabeancă.

Volumul a apărut la editura Ratio&Revelatio din Oradea.

Statutul emigrantului est-european într-o ţară occidentală, imaginea unei Basarabii magice apar în această carte despre aceleaşi faţete ale feminităţii, relevate de întâlnirea a două eroine din lumi diferite.

*

În România, lansările romanului Arrivederci, Guguță! sau mame și șamane de Simona Castiglione vor avea loc în prezenţa autoarei:

Miercuri, 17 iunie, de la ora 18, la Librăria Humanitas din Oradea (Strada Republicii, nr. 11).

Prezintă Raluca Lazarovici Vereş (traducătoarea cărţii, director-editorial al editurii Ratio&Revelatio); subsemnata – în calitate de critic literar.

Joi, 18 iunie, de la ora 18, la  Book Corner Librarium  din Cluj (Strada Eroilor nr. 15).

Invitaţi, alături de Simona Castiglione, sunt Raluca Lazarovici Vereş şi Laszlo Alexandru (critic literar).

 *

CONCURS

Câştigă 3 expemplare, cu autograf, din Arrivederci, Guguță! sau mame și șamane, răspunzând corect la întrebarea:

La ce editură a apărut romanul Simonei Castiglione, Arrivederci, Guguță! sau mame și șamane?

Postează răspunsul drept comentariu la acest text.

Aştept răspunsurile până marţi, 16 iunie, ora 24:00.

Succes!

*

simona castiglioneSimona Castiglione s-a născut în Sicilia, la Catania. Locuiește în Padova. Predă literatură italiană și creative writing. A debutat în 2010 cu antologia de povestiri La mente e le rose.

Arrivederci, Guguță! sau mame și șamane reprezintă traducerea în românește a romanului Sottobosco (Ratio et Revelatio 2014, colecția Italia Felix).

Alte detalii – AICI.

Ioana REVNIC