Masthead header

Category Archives: Felurimi

Bombonica

Cea mai frumoasă amintire care îmi vine în minte acum este cu bunica mea. Îmi amintesc cum, într-o zi caldă de vară, după ce m-am lovit la picior jucându-mă cu prietenii mei, bunica mi-a curățat rana și m-a pansat, alinându-mi durerea cum numai ea știa să o facă, cu vorbe calde, o prăjitură și un […]

Citeste mai departe »

Să (ne) ascultăm mai mult

Eram la Bruxelles, la un curs despre educația non-formală. Participam alături de câteva colege la un stagiu de mobilitate Erasmus+, în cadrul unui proiect [1] câștigat de școala noastră: Liceul Pedagogic „Anastasia Popescu”, din București. Într-o zi, trainerul nostru ne-a împărțit pe toți în echipe (eram cursanți din Italia, Grecia, Spania, Serbia, Polonia) și ne-a propus să […]

Citeste mai departe »

Ce discută între ele ouăle de Paști?

Vă imaginați ce ar putea să vorbească între ele ouăle de Paști? Dar ce i-ar spune unui confrate proaspăt ouat, dacă acesta le-ar lua la întrebări? George Topîrceanu a scris o poezie jucăușă pornind de la acest subiect. Dar și copiii din Clasele a II-a  „Principele Mircea” și „Principesa Sofia” de la Liceul Pedagogic „Anastasia […]

Citeste mai departe »

aprilie 8, 2018 - 22:25

Ioana Revnic - Dragă Luminița,

Mulțumesc, asemenea!

aprilie 7, 2018 - 21:13

Luminita - Foarte inspirati copiii tai! Felicitari pentru realizarile voastre, draga Ioana! Doresc dragilor tai elevi si tie, tot ce e mai frumos in aceasta primavara, ce se simte, in sfarsit! Sarbatoarea Pastelui sa va bucure!

Un singur cuvânt

Scriu acest prim text despre exercițiile de creație pe care le fac cu copiii de la școală, cu gândul la profesoara mea de la cenaclul din Jibou (județul Sălaj), doamna Emilia Mureșan. E un început de omagiu târziu. Căci doamna profesoară nu mai e de mult timp aici, cu noi.  Eram în clasa a treia […]

Citeste mai departe »

martie 19, 2018 - 20:41

Ioana Revnic - Da, e foarte frumos la tine acasă.

martie 19, 2018 - 18:26

Luminita - Acasa! Locul in care traiesc este chiar locul in care m-am nascut. La o citire rapida pare ca nu prea am cu ce compara sau, si mai rau, ce sa zic. Insa, iubesc orasul meu pentru ca este tolerant cu toata lumea, suntem multi si diferiti. Are aerul unui oras occidental si vechi, unde blocurile nu au reusit sa strice vechea imagine a orasului, cea interbelica. Ca atare, “nicaierea nu-i oras ca Cimisoara”!

PR-ul BINElui

BINE-le lui Igor Guzun a ajuns la mine într-una din acele zile în care convingerea mea că pentru ceilalți nu ești decât suma nevoilor pe care li le poți îndeplini bate orice credință în bunătate, adevăr și alte asemenea. Citind cartea mi-am amintit că, din fericire, devii și ceea ce le dăruiești celorlalți. Cartea lui […]

Citeste mai departe »

L i k e   u s !