Masthead header

Să (ne) ascultăm mai mult

Eram la Bruxelles, la un curs despre educația non-formală. Participam alături de câteva colege la un stagiu de mobilitate Erasmus+, în cadrul unui proiect [1] câștigat de școala noastră: Liceul Pedagogic „Anastasia Popescu”, din București. Într-o zi, trainerul nostru ne-a împărțit pe toți în echipe (eram cursanți din Italia, Grecia, Spania, Serbia, Polonia) și ne-a propus să jucăm BINGO BRUXELLES.  

Trebuia să rezolvăm câteva sarcini incitante: să realizăm un film scurt, cu un localnic; să obținem informații despre vegetația specifică zonei; despre cât costă o casă din zonă (la agenția imobiliară la care am întrebat acest lucru, angajata a apăsat butonul de panică, în momentul în care ne-a văzut intrând); trebuia să descoperim, printre altele, un muzeu și o biserică din cartier – într-un timp dat. Nu ne-am îndeplinit atunci toate sarcinile, dar interacțiunea dintre noi și interacțiunea cu oamenii locului au fost adevăratul câștig.

*

Cu gândul la valoarea adăugată a acestui exercițiu am inițiat – de Ziua Internațională a Cărții, în 23 aprilie – o activitate asemănătoare, cu elevii din Clasa a V-a „Principele Nicolae”: BINGO LECTURA.

 

Sarcina de lucru a fost ca, timp de 40-50 de minute, copiii să completeze o fișă de „bingo” cu sarcini despre cărți și lectură, apelând la oamenii necunoscuți, pe care îi întâlnesc în locuri din preajma școlii. În plus, ei trebuia să le recomande acestora cărți citite, aflate în biblioteca clasei, volume pe care aceștia le-au avut asupra lor. S-a lucrat în echipe, iar copiii au fost însoțiți de câte un adult cu rol de observator.

 

Două au fost marile provocări ale jocului: prima a ținut de felul în care copiii au colaborat unii cu ceilalți, împărțindu-și sau asumându-și sarcini, roluri. A doua a vizat interacțiunea lor cu cei întâlniți.

Am însoțit unul dintre grupuri și am putut observa cum băiatul care recomanda cărțile era așa de convingător, încât mai toți oamenii cu care discuta voiau să le cumpere; sau cum fetița care alegea „intervievații” intuia foarte bine reacția viitoare a acestora; sau cum un alt coleg al ei reușea – cu calm, cu respect – să discute cu oricine, chiar și în situația în care trecătorii erau reticenți, refuzând să colaboreze cu copiii.

 

A urmat, la sfârșit, un moment de reflecție, în care copiii au spus:

a) trei lucruri (despre ei, despre ceilalți) pe care le-au descoperit din această experiență; 

b) trei comportamente exersate pe parcursul jocului și care le sunt folositoare în viața de zi cu zi;

c) cum ar îmbunătăți acest joc.

Iată câteva dintre răspunsurile lor:

  • Am învățat din acest joc că:

Nu contează doar să fii competitiv. În orice competiție există și distracție. În plus, am observat că oamenii știu carte. (Luca)

Am observat că majoritatea oamenilor sunt amabili și că am funcționat minunat împreună. (Maria)

În plus, să comunici cu lumea și să fii diplomat – e foarte important. (Tudor)

Dar nu toți oamenii sunt drăguți – am constatat eu. (Darius)

Astăzi am descoperit că, dacă ești amabil, ai succes. Că dacă ești refuzat, nu trebuie să te descurajezi, ci să continui. Și că unde-s mulți, puterea crește. (Gabriel)

  • Ce comportamente exersate acum se pot transfera viața fiecăruia?

Să comunicăm, să fim delicați cu ceilalți, să avem răbdare. (Darius)

În viața de zi cu zi trebuie să continui să fii precis, ca atunci când dai o sarcină sau când adresezi o întrebare, oamenii să te înțeleagă. (Gabriel)

Să fii diplomat. Să nu vorbești peste ceilalți. (Tudor)

Să îmi ajut colegii, să nu mă supăr dacă sunt refuzată. E bine să fim un grup unit. (Maria)

Am descoperit cum să cer ajutor. Cum să cer informații de la cei din jur. Cum să lucrez în echipă. (Luca)

 

  • Ce ar îmbunătățiri se pot aduce jocului sau propriei atitudini?

Aș vrea să nu mai fiu așa rușionoasă. (Maria)

Pe viitor mă voi strădui mai mult să colaborez cu lumea și cu prietenii. (Tudor)

Trebuie să îmbunătățesc coerența și curajul cu care vorbesc. (Gabriel)

Totul a mers perfect, și cu jocul, și cu echipa noastră. (Luca)

Putem comunica mai mult și putem să ne ascultăm mai mult decât până acum. (Darius)

*

Multe dintre învățămintele copiilor pot să fie transferate în viața fiecărui adult.

Pe care dintre acestea le-ați prelua și le-ați exersa?

Ioana REVNIC

[1] Proiectul Educație+ al Liceului Pedagogic ”Anastasia Popescu” se numără printre proiectele aprobate în cadrul programului Erasmus+. Educație+ este un proiect de mobilitate în domeniul educaţiei școlare Acțiunea Cheie 1.

Sursă foto – Pagina de facebook a Liceului Pedagogic „Anastasia Popescu” 

Cover – Chicheri, via Pinterest

L i k e   u s !